compulsive obsesive disorder

se strică pe final (din cauza insistenței pe îngeri și a schimbării de ton, a trecerii către unul monoton, scuze pentru aparentul joc de cuvinte) și e păcat de atmosfera învăluitoare construită până acolo.

poate un sfârșit misterios ar lega mai bine cu începutul și ar ajuta la fixarea textului în cel care-l citește.

și când zic asta mă refer la eliminarea explicitării, la păstrarea firului constatator de până acolo, fir ce lasă libertatea de a vedea dincolo de detaliile pe care le-ai ales, de a vedea ceva mai mult decât îngerii. poate o întreagă lume, una care să fie potrivită titlului.

in consecinta, am incercat sa \"tai\" finalul. mai revin cand mai revin :) multumesc de trecere.

e mai bine acum, deși cârcotesc și cu privire la diagnostic divin, care sună pretențios.
spun asta pentru că vine ca o sentință, nu doar ca o concluzie. și închide astfel, anulând sugestia puternică ce pare construită de la sine (adică firesc, în \"logica textului) până acolo.
și fură din ironia deloc tăioasă ce ți-a reușit, de pildă, la \"filosofi renumiți pentru tristețea lor\", care mi-a plăcut mult și mi-a părut introdusă, ca expresie, la fix.

ar mai fi de zis, dar nu-mi permite capul. e prins acum în lucruri prea puțin poetice. dar sper că nu am fost obscură, cu revenirea asta.

La prima varianta pe care mi-o cerea textul. Nu stiu daca-i neaparat mai reusita dar...asa se scrisese de fapt :) multumesc pentru sugestii!

deseori felul în care se scrie în forma inițială un text nu este cea mai fericită dintre posibilele lui variante.

dar asta e știut.

încercasem să încurajez o șlefuire, pentru că textul ăsta merită, în opinia mea. are ceva care captează. dar, din păcate, nu este strunit atât de bine pentru a păstra cap-coadă efectul inițial, adică acela din primele trei sferturi ale textului.