Un mail vechi de-al lui Alex

Mail-urile tale erau în continuare blocate,

în carantină,

ca mine, ca tine, ca noi toți.

am auzit că circulă,

în deplină libertate și inconștiență,

o boală mortală pe străzi,

se numește tristețe

ce păcat că și eu am făcut-o

fatal, final.

\"Logic, îți interpretez vorbele așa cum vreau\".

de aia și închid ochii.

plus că îmi stă mai bine cu ochii închiși:

\"Þi-am zis că îmi pare rău că nu poți vedea ce e în sufletul meu,

oh well fuck that, i still love you\"

când visez, sunt tulburată,

cafeaua dimineața parcă e îndoită cu somn.

momentul favorit al zilei.

\"Te-ai gândit că lucrurile pe care le fac în nefericirea mea sunt anestezicul tău local?\"

tot e bună dragostea asta la ceva:

de ce sunt conștientă că nu sunt/nu pot fi fericită?

succes la suitul pe scări spre nori cu aripi de albine fără ac doar cu venin de pe limba șopârlelor din iarba udă dimineața când soarele râde cu ochi de copil.