cease to exist

ascult fum după fum la ureche-mi șoptește că dincolo de noi tot luna tot crește mai mare, ne-nghite complet, coerent în urmă lasă doar locul absent. de mine, de tine, de toți câți am fost de dragostea noastră inutilă de rost ne-apasă încet când c-un colț când cu altul aici se prăvale, aici e și saltul mereu mă trezesc mereu cum te strig ești ca o febră în care mi-e frig și dor nebunesc de ultimul fum spre tine și de ultimul drum.