LOliviu ofileanu
Verificat@liviu-ofileanu-0031832
Hunedoara
„”Mă iert cu dragă inimă că nu știu să fac nimic prin care să mă înrobesc altcuiva.” (Montagne)”
Liviu Ofileanu. Născut la 6 septembrie 1972, în Hunedoara, primul copil al lui Alexandru și Tereza. Debut cu poeme în revista “Provincia”, 1994. Activitãți de cenaclu „Lucian Blaga” și "Katharsis" (1994-2003). Emisiuni literare la Radio Sica Hunedoara, 1997. Cărți publicate: corigent la fericire, Editura Emia, Deva, 2003; instincte canibalice, Editura…
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
Ottilia Ardeleanu,
e superb ”cinismul” dragostei tale! Deja faci parte dintre cei care mai au inima în piept. Continuă să scrii. Ai povestiri mai bune de 10 ori decât textele mele și ai face bine să le aduni într-un buchet. Și sper că n-ai să mă lași singur...
Cu stimă, liviu ofileanu
e superb ”cinismul” dragostei tale! Deja faci parte dintre cei care mai au inima în piept. Continuă să scrii. Ai povestiri mai bune de 10 ori decât textele mele și ai face bine să le aduni într-un buchet. Și sper că n-ai să mă lași singur...
Cu stimă, liviu ofileanu
Pe textul:
„Clișeu29: regret" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextNicolae Tomescu,
e tulburător albumul dvs.! Și chiar dacă nu ne-ați fi destăinuit cine sunt acele personaje șterse, tot ar fi fost concludente...
”Cu timpul vor dispărea, din casele de la țară, aceste fotografii - martori ai trecutului. În multe case au fost scoase de pe pereți. Tinerii au început să-și renoveze casele, construite în stil tradițional, după modelul unor case de vacanță ridicate în apropiere de îmbogățiți veniți de aiurea.”
La așa ceva nu avem ce mai face, totul se modernizează, până și popii au camere de 10 megapixeli...
Cu stimă, liviu ofileanu
|
e tulburător albumul dvs.! Și chiar dacă nu ne-ați fi destăinuit cine sunt acele personaje șterse, tot ar fi fost concludente...
”Cu timpul vor dispărea, din casele de la țară, aceste fotografii - martori ai trecutului. În multe case au fost scoase de pe pereți. Tinerii au început să-și renoveze casele, construite în stil tradițional, după modelul unor case de vacanță ridicate în apropiere de îmbogățiți veniți de aiurea.”
La așa ceva nu avem ce mai face, totul se modernizează, până și popii au camere de 10 megapixeli...
Cu stimă, liviu ofileanu
|
Pe textul:
„Martorii trecutului" de nicolae tomescu
0 suflu
ContextEmil Iliescu,
am în față un text de o plasticitate rară, bun de aliniat în galeria zicerilor metaforice și metamorfozante de real ale lui Fănuș Neagu...Se malaxează materia vie alături de cea minerală, cadrul psihic cu fortuna labilis. Nu spun că e un text bun, ci foarte bun dar, singurul ”inconvenient” din punctul meu de vedere, oricum subiectiv, ar fi tocmai această ordine a prezentării elementelor, această precizie de bisturiu sau ochi al camerei de luat vederi ”nelumesc de vigilent”... Autorul îl conduce pe cititor într-un maelstrom metaforic din care acesta iese buimăcit, nemaiștiind unde începe proza și unde frumosul poem în proză...Știu că peisajul mirific a fost urmărit în virtutea titului: Arcadia...
Este o personală căreia îi acord trei stele de prieten. Și pentru ce este o personală, când curge atât de bine?
Cu stimă, liviu ofileanu
am în față un text de o plasticitate rară, bun de aliniat în galeria zicerilor metaforice și metamorfozante de real ale lui Fănuș Neagu...Se malaxează materia vie alături de cea minerală, cadrul psihic cu fortuna labilis. Nu spun că e un text bun, ci foarte bun dar, singurul ”inconvenient” din punctul meu de vedere, oricum subiectiv, ar fi tocmai această ordine a prezentării elementelor, această precizie de bisturiu sau ochi al camerei de luat vederi ”nelumesc de vigilent”... Autorul îl conduce pe cititor într-un maelstrom metaforic din care acesta iese buimăcit, nemaiștiind unde începe proza și unde frumosul poem în proză...Știu că peisajul mirific a fost urmărit în virtutea titului: Arcadia...
Este o personală căreia îi acord trei stele de prieten. Și pentru ce este o personală, când curge atât de bine?
Cu stimă, liviu ofileanu
Pe textul:
„Et ego in Arcadia - I -" de Emil Iliescu
0 suflu
ContextDjamal Mahmoud,
felicitări pentru avalanșa de titluri!
Aveți un trio valoros în spate: Nicole Pottier, Angela Nache-Mamier și E. Evu.
Felicitări tuturor!
Djamal Mahmoud, v-am trimis acum 1 săptămână un mesaj pe adresa indicată și nu ați dat nici un semn de viață. E bună adresa?
felicitări pentru avalanșa de titluri!
Aveți un trio valoros în spate: Nicole Pottier, Angela Nache-Mamier și E. Evu.
Felicitări tuturor!
Djamal Mahmoud, v-am trimis acum 1 săptămână un mesaj pe adresa indicată și nu ați dat nici un semn de viață. E bună adresa?
Pe textul:
„Apariție editorială/Le Berger de rochers" de Djamal Mahmoud
0 suflu
ContextLesenciuc Tudor,
încântat de lectură.
Cât privește abundența de ”dar”-uri, observ că suntem pe aceeași linie.
încântat de lectură.
Cât privește abundența de ”dar”-uri, observ că suntem pe aceeași linie.
Pe textul:
„Straga" de Lesenciuc Teodor
0 suflu
ContextAnni-Lorei Mainka,
deși s-au scos din sertare zeci de cărți cu tematica reliefării artistice a fostului regim ceaușist, cu toate că gem rafturile de mărturii și există filme bine alcătuite - iată cum răul acelor ani nu poate fi eradicat prin simpla rememorare, prin comemorări și texte frumoase...hidra comunistă, cu toată suferința ei ne-a luat laolaltă și amintirile personale, le-a făcut comune ca o toaletă publică, unde știi ce face celălalt fără să vezi. Mai ții minte plasele de 1 leu prin care zăreai tot ce cumpărase un vecin? Așa văd eu textul acesta, o perdea prin care suferința rememorării e descrisă cu ”râsu-plânsu”.
Cu alte cuvinte, textele de recuperare nu sunt niciodată suficiente oricât de multe s/ar scrie. în plus, ar fi groaznic să nu se scrie. Dimensiunile unui lagăr sunt mici pe lângă proporțiile unui genocid asistat cum a fost și continuă să fie regimul comunist (în alte state).
Observ la tine obsesia povestirii. Poate de aici se va naște un roman, când personajele create (a doua oară și pentru o viață romanescă) vor vorbi de la sine; acum se simte durerea rememorării, acel rictus care ni se pune pe față alături de venerabilul ”nod în gât”...
Cu stimă, liviu ofileanu
deși s-au scos din sertare zeci de cărți cu tematica reliefării artistice a fostului regim ceaușist, cu toate că gem rafturile de mărturii și există filme bine alcătuite - iată cum răul acelor ani nu poate fi eradicat prin simpla rememorare, prin comemorări și texte frumoase...hidra comunistă, cu toată suferința ei ne-a luat laolaltă și amintirile personale, le-a făcut comune ca o toaletă publică, unde știi ce face celălalt fără să vezi. Mai ții minte plasele de 1 leu prin care zăreai tot ce cumpărase un vecin? Așa văd eu textul acesta, o perdea prin care suferința rememorării e descrisă cu ”râsu-plânsu”.
Cu alte cuvinte, textele de recuperare nu sunt niciodată suficiente oricât de multe s/ar scrie. în plus, ar fi groaznic să nu se scrie. Dimensiunile unui lagăr sunt mici pe lângă proporțiile unui genocid asistat cum a fost și continuă să fie regimul comunist (în alte state).
Observ la tine obsesia povestirii. Poate de aici se va naște un roman, când personajele create (a doua oară și pentru o viață romanescă) vor vorbi de la sine; acum se simte durerea rememorării, acel rictus care ni se pune pe față alături de venerabilul ”nod în gât”...
Cu stimă, liviu ofileanu
Pe textul:
„La cules de rodii în cartierul Rahova 12bis" de Anni- Lorei Mainka
0 suflu
ContextDjamal Mahmoud,
Există câteva litere care lipsesc. Asta se poate corecta. Dar poemul dvs.e reușit, în plus, pare să fie o mantră.
Nu am apucat să vă citesc cartea apărută dar dacă se menține pe acest tonus cred că este un câștig pentru toți.
Iar partea în limba arabă este flatantă pentru dvs. dar pentru profani ca mine nu poate avea decât farmecul unei inscripții pe un monument, inscripție din care nu pricep decât că omul ăla a murit de câteva milenii și mă apucă-așa o nostalgie...
Cu stimă, liviu ofileanu
Există câteva litere care lipsesc. Asta se poate corecta. Dar poemul dvs.e reușit, în plus, pare să fie o mantră.
Nu am apucat să vă citesc cartea apărută dar dacă se menține pe acest tonus cred că este un câștig pentru toți.
Iar partea în limba arabă este flatantă pentru dvs. dar pentru profani ca mine nu poate avea decât farmecul unei inscripții pe un monument, inscripție din care nu pricep decât că omul ăla a murit de câteva milenii și mă apucă-așa o nostalgie...
Cu stimă, liviu ofileanu
Pe textul:
„Setea roșie" de Djamal Mahmoud
0 suflu
ContextDe așa ceva vorbeam...Puritate, muzică a șoaptelor.
Un poem bun.
Un poem bun.
Pe textul:
„Felia de dragoste" de Mihaela Roxana Boboc
0 suflu
ContextDragoș Vișan,
ai plămâni nu glumă! Textul e bun chiar de conține chestii usturătoare.
Dar cu texte ca ale noastre sau ale multor jurnaliști, și chiar cu mii de ”ieșiți-în-stradă” nu putem face nimic. Avem nevoie de organizare. Dar cei care se ocupă de temperarea conflictelor sunt de la secu și ei au grijă de lideri și etc.
Aici s-a ajuns cu bună știință și un guvern instalat în stil ”democratic” nu poate fi dat jos decât tot ”democratic” - ca în 1989.
De-acum pensionarii vor schimba formula pentru ”Tatăl nostru” adăugând ”și pensia noastră cea de toate zilele”...
Oricum, salut în Dragoș Vișan o conștiință, așa cum îi respect pe toți cei care suferă în urma gogoșilor politice din România.
Cu stimă, liviu ofileanu
ai plămâni nu glumă! Textul e bun chiar de conține chestii usturătoare.
Dar cu texte ca ale noastre sau ale multor jurnaliști, și chiar cu mii de ”ieșiți-în-stradă” nu putem face nimic. Avem nevoie de organizare. Dar cei care se ocupă de temperarea conflictelor sunt de la secu și ei au grijă de lideri și etc.
Aici s-a ajuns cu bună știință și un guvern instalat în stil ”democratic” nu poate fi dat jos decât tot ”democratic” - ca în 1989.
De-acum pensionarii vor schimba formula pentru ”Tatăl nostru” adăugând ”și pensia noastră cea de toate zilele”...
Oricum, salut în Dragoș Vișan o conștiință, așa cum îi respect pe toți cei care suferă în urma gogoșilor politice din România.
Cu stimă, liviu ofileanu
Pe textul:
„Marelui Anonim un cartonaș roșu, un vot de blam!" de Dragoș Vișan
0 suflu
ContextTeodor Dume,
tocmai am citit încă una dintre piesele tale bine lustruite, unde dozajul parcimonios al metaforei e filtrat prin reflexivitatea caracteristică poeziei care intră fin pe domeniul filozofic (sau al întrebărilor fără răspuns...). E uimitor cât de simplu ne poate năuci un copil cu întrebarea la care ne chinuim de 2000 de ani oferim un răspuns!
Genul acesta de poezie îmi evocă stilul poemelor vorbite, acele ”talking-poems” de care americanii sunt realmente subjugați pentru simplitatea și forța cu care se răsucește cuțitul în rană.
Și mai sunt convins că la aceeași întrebare se pot răspunde cu zeci de alte variante care trezeesc în noi melancolia neliniștită a lui ”ce o fi dincolo”, pentru că asta face și poezia: ia concretul și-i îndulcește muchiile tăioase.
Cu stimă,
liviu ofileanu
tocmai am citit încă una dintre piesele tale bine lustruite, unde dozajul parcimonios al metaforei e filtrat prin reflexivitatea caracteristică poeziei care intră fin pe domeniul filozofic (sau al întrebărilor fără răspuns...). E uimitor cât de simplu ne poate năuci un copil cu întrebarea la care ne chinuim de 2000 de ani oferim un răspuns!
Genul acesta de poezie îmi evocă stilul poemelor vorbite, acele ”talking-poems” de care americanii sunt realmente subjugați pentru simplitatea și forța cu care se răsucește cuțitul în rană.
Și mai sunt convins că la aceeași întrebare se pot răspunde cu zeci de alte variante care trezeesc în noi melancolia neliniștită a lui ”ce o fi dincolo”, pentru că asta face și poezia: ia concretul și-i îndulcește muchiile tăioase.
Cu stimă,
liviu ofileanu
Pe textul:
„tată, de ce m-am născut?" de Teodor Dume
0 suflu
ContextOttilia Ardeleanu,
am avut plăcerea să citesc un text bun, cu fine încrustații în piele și autoadresat pentru ca orice lector să observe chinul scrisului,singurătatea și
autoflagelările unui scriitor. Desigur, sunt și puncte comune dar ele pot fi trecute cu vederea dacă urmărim scopul propus: de a trezi oamenii la prietenie.
Un cititor prieten,
liviu ofileanu
am avut plăcerea să citesc un text bun, cu fine încrustații în piele și autoadresat pentru ca orice lector să observe chinul scrisului,singurătatea și
autoflagelările unui scriitor. Desigur, sunt și puncte comune dar ele pot fi trecute cu vederea dacă urmărim scopul propus: de a trezi oamenii la prietenie.
Un cititor prieten,
liviu ofileanu
Pe textul:
„Clișeu25: Dac-aș putea ține sub papuc prietenia..." de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextGeorge Pașa,
cred că percep un amalgam de autoironie proiectată volens-nolens asupra cititorului pentru care arta e jumătatea de oră dinaintea unui thriller. Există acorduri asemănătoare poeziei lui Mircea Ciobanu, unde ritualitatea și reflecțiile asupra spațiului ”din care nu s-a mai întors nimeni niciodată” e un tampon acestei ironii amare. Travaliul poetic se exprimă de către fiecare poet într-un fel anume. Și această poezie, ca și multe altele cu care George Pașa ne-a obișnuit, putem afla maniera originală de a croi ”dincolo de text”. Poate că moartea e o ”temă” care ține în special de romantism, dar actualitatea ei primează întotdeauna. Evident că acest gen de discurs este un hibrid în care referentul e pasat în mod barochizant de la un grup de versuri la următorul; astfel se obține, cu ajutorul autoironiei de care vorbeam (ironie tipică scriiturii postmoderniste) hibridul poetic, împingerea explicațiilor pe mai multe direcții oferind plurivalențe: groaza trezirii, iminența unui nou capitol din viață, gândul morții ca un motor al vieții, suportarea ”urâtului” existențial prin artă, lecturi etcaetera, și ca un plus negativ - singurătatea plurală...
Cu stimă, liviu ofileanu
cred că percep un amalgam de autoironie proiectată volens-nolens asupra cititorului pentru care arta e jumătatea de oră dinaintea unui thriller. Există acorduri asemănătoare poeziei lui Mircea Ciobanu, unde ritualitatea și reflecțiile asupra spațiului ”din care nu s-a mai întors nimeni niciodată” e un tampon acestei ironii amare. Travaliul poetic se exprimă de către fiecare poet într-un fel anume. Și această poezie, ca și multe altele cu care George Pașa ne-a obișnuit, putem afla maniera originală de a croi ”dincolo de text”. Poate că moartea e o ”temă” care ține în special de romantism, dar actualitatea ei primează întotdeauna. Evident că acest gen de discurs este un hibrid în care referentul e pasat în mod barochizant de la un grup de versuri la următorul; astfel se obține, cu ajutorul autoironiei de care vorbeam (ironie tipică scriiturii postmoderniste) hibridul poetic, împingerea explicațiilor pe mai multe direcții oferind plurivalențe: groaza trezirii, iminența unui nou capitol din viață, gândul morții ca un motor al vieții, suportarea ”urâtului” existențial prin artă, lecturi etcaetera, și ca un plus negativ - singurătatea plurală...
Cu stimă, liviu ofileanu
Pe textul:
„spiritul ca un mir plutind deasupra apelor morții" de George Pașa
0 suflu
ContextIoan-Mircea Popovici,
frumos poem! Morala: Ați reformulat un adevăr usturător:
fiecare îl avem numai pe Azi; Mâine nu există.
Datorită repetițiilor există aici și un ecou care punctează tragismul lui ”panta rhei”, ca și cum dacă nu ești sigur de ceea ce se petrece,primești imediat o nouă confirmare - omul curge din sine chiar sub ochi săi...
Cu stimă, liviu ofileanu
frumos poem! Morala: Ați reformulat un adevăr usturător:
fiecare îl avem numai pe Azi; Mâine nu există.
Datorită repetițiilor există aici și un ecou care punctează tragismul lui ”panta rhei”, ca și cum dacă nu ești sigur de ceea ce se petrece,primești imediat o nouă confirmare - omul curge din sine chiar sub ochi săi...
Cu stimă, liviu ofileanu
Pe textul:
„lunecând" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Context”o limbă limpede și pură” utilizează și poeta Angela Nache-Mamier al cărei articol prezintă destul de incitantă lecturarea volumului.
Remarc și prezentarea poetului Daniel Corbu ale cărui cuvinte cântăresc destul de greu în evaluarea unui poet.
Felicitări autorului Paul Gorban și prezentatoarei.
Cu stimă, liviu ofileanu
Remarc și prezentarea poetului Daniel Corbu ale cărui cuvinte cântăresc destul de greu în evaluarea unui poet.
Felicitări autorului Paul Gorban și prezentatoarei.
Cu stimă, liviu ofileanu
Pe textul:
„Paul Gorban: « pavilioane cu ruj » - puterea imediată și magică a destinului uman" de Nache Mamier Angela
Recomandat0 suflu
ContextAcum înțeleg de ce v-ați simțit agasată că poemul meu a fost recomandat și al dvs. nu...dar ar fi bine să căutați logoreea în poemele dvs...
Înșirarea de adjective din primele două versuri, unde se insistă inutil pe același efect: ”pustie demodată inutilă” asta e logoree stimată doamnă.
Apoi, versul ”până să îmi cadă stele în sânge” / este o formulare nefericită deși se înțelege ce vreți să spuneți. Stelele cad, ”cada” e o vană etc.
Succes pe viitor!
Înșirarea de adjective din primele două versuri, unde se insistă inutil pe același efect: ”pustie demodată inutilă” asta e logoree stimată doamnă.
Apoi, versul ”până să îmi cadă stele în sânge” / este o formulare nefericită deși se înțelege ce vreți să spuneți. Stelele cad, ”cada” e o vană etc.
Succes pe viitor!
Pe textul:
„în noaptea asta nimeni nu moare " de silvia caloianu
0 suflu
ContextQui, și pe mine acest text ”m-a închis între bătăile inimii mele”- superbă metaforă! Mai sunt câteva greșeli de tastare dar acest lucru se poate remedia.
Îmi place cum scrieți, felicitări.
Cu stimă, liviu
Îmi place cum scrieți, felicitări.
Cu stimă, liviu
Pe textul:
„Dumnezeu privește pe fereastră" de Ruxandra Magdalena Manea
0 suflu
ContextAlexandru Gheție,
trec peste englezisme - ( deși o Elena Vlădăreanu le spune pe românește cu plăcere, exact ca în popor). Dincolo de realismul tuns de orice înfloritură adormitoare ( metafore etc.), putem observa cum această cascadă de elemente ale imediatului ( mediu înconjurător, reacții ad-hoc )își găsește ușor albia pe care să curgă ( refularea ): subiectul își recucerește libertatea, se distanțează de răul odată denumit. Până a doua zi, când acest calvar minunat numit viață ne smulge poeme din sânge precum cel de mai sus. Fiecare pasăre...
Cu prietenie, liviu
trec peste englezisme - ( deși o Elena Vlădăreanu le spune pe românește cu plăcere, exact ca în popor). Dincolo de realismul tuns de orice înfloritură adormitoare ( metafore etc.), putem observa cum această cascadă de elemente ale imediatului ( mediu înconjurător, reacții ad-hoc )își găsește ușor albia pe care să curgă ( refularea ): subiectul își recucerește libertatea, se distanțează de răul odată denumit. Până a doua zi, când acest calvar minunat numit viață ne smulge poeme din sânge precum cel de mai sus. Fiecare pasăre...
Cu prietenie, liviu
Pe textul:
„comm-uri" de Alexandru Gheție
0 suflu
ContextAdriana Lisandru, Angela Nache-Mamier și Anni-Lorei Mainka,
un trio onorant pentru mine! Vă mulțumesc pentru lectură și com.
Oricum, chiar dacă nu mai am un share cu acei oameni minunați, iată că pe acest site am avut bucuria să descopăr alții cu inima la fel de mare. Dumnezeu să vă sporească inspirația!
Cu prietenie, liviu
un trio onorant pentru mine! Vă mulțumesc pentru lectură și com.
Oricum, chiar dacă nu mai am un share cu acei oameni minunați, iată că pe acest site am avut bucuria să descopăr alții cu inima la fel de mare. Dumnezeu să vă sporească inspirația!
Cu prietenie, liviu
Pe textul:
„Cenaclul ”Katharsis”" de liviu ofileanu
0 suflu
ContextGeorge Pașa,
dincolo de umorul evident căutat ai știut să condimentezi dialogurile cu sarea fină a adevărului; pentru că se ghicesc interpretate de aceste personaje ”planetare” anumite tipologii ale celor cu adevărat reale. Prevăd că poetul își va scrie poemul așa cum doresc alții, editurile care îl vând; îl va scrie, dar nu înainte de a se distra pe seama lor. Și bine face...
Cu stimă, liviu
dincolo de umorul evident căutat ai știut să condimentezi dialogurile cu sarea fină a adevărului; pentru că se ghicesc interpretate de aceste personaje ”planetare” anumite tipologii ale celor cu adevărat reale. Prevăd că poetul își va scrie poemul așa cum doresc alții, editurile care îl vând; îl va scrie, dar nu înainte de a se distra pe seama lor. Și bine face...
Cu stimă, liviu
Pe textul:
„Mierea se prelinge peste marginile poemului" de George Pașa
0 suflu
ContextAlexandru Gheție,
un poem care mizează pe efectul ”Auschwitz”, pe neimplicarea unui Deus care a suportat măcelărirea poporului său, a oamenilor de cultură, pe mirarea noastră față de o asemenea grozăvie. Astfel de texte, chiar dacă au o componentă istorică destul de prozaică, au puterea de a impresiona. Apoi, dincolo de text se află eul istoric la care ne raportăm cu toții, unde memoria colectivă nu are voie să uite abominabilul războaielor în general. Concluyia: după Auschwitz nu mai avem nevoie de Auschwitz...
Cu stimă, liviu ofileanu
un poem care mizează pe efectul ”Auschwitz”, pe neimplicarea unui Deus care a suportat măcelărirea poporului său, a oamenilor de cultură, pe mirarea noastră față de o asemenea grozăvie. Astfel de texte, chiar dacă au o componentă istorică destul de prozaică, au puterea de a impresiona. Apoi, dincolo de text se află eul istoric la care ne raportăm cu toții, unde memoria colectivă nu are voie să uite abominabilul războaielor în general. Concluyia: după Auschwitz nu mai avem nevoie de Auschwitz...
Cu stimă, liviu ofileanu
Pe textul:
„after auschwitz" de Alexandru Gheție
0 suflu
Context