Scrie Intră în cont

LM

Liviu-Ioan Muresan

Verificat

@liviu-ioan-muresan

Bistritawww.ioanbistriteanul.ro/

„Mai presus de sine”

Nascut in localitatea Dej, in anul 1973. Volum de versuri "Ghid de citire" ed. Răsunetul, Bistrița-2003. Volum colectiv "Nuanțe" ed. Karuna, Bistrița-2010, (alături de Ionela Luca și Maria Tudor). Antologie "Lira în patru puncte cardinale"- 40 de autori. Editat de cenaclul virtual "Cartea tinerilor scriitori"- 2010 Ed. Povimed. Volum "Poeme…

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ

0

Aprecieri

1.407

Vizite

Cronologie

Liviu-Ioan Muresan·14 apr. 2014

prezentarea de carte. Citatele scurte duc spre haiku, dar e vorba doar de surprinderea esențelor. Și e bine gîndită aici. Dacă George Pașa lasă loc interpretării în ceea ce privește propria opinie, adică nu își asumă valoarea/valorificarea volumului, pe alocuri se citește un atașament personal. A fi sau a nu fi acid, iată întrebarea! Și G.P. este și nu este. De aici măiestria acestuia în prezentarea de carte. De aici un pas minuscul spre adevărata critică. Personal o aștept și îl încurajej pe domnul Pașa. Are potențial nu de profesor, confirmat de altfel, ci de critic serios în peisajul literaturii române.

Pe textul:

„Laitmotivul frigului la Ioan Vintilă-Fintiș" de George Pașa

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·12 apr. 2014

că se citește strofă de strofă. Posibil să fie naiv, dar tocmai acest lucru i-ar putea conferi valoare emoțională. Nu știu dacă reușește. E o încercare.
Mulțumesc de trecere și comentariu.

Pe textul:

„viață și zicere despre" de Liviu-Ioan Muresan

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·12 apr. 2014

"altuiia".
Pe strofa a doua aș tăia astfel
"sunt un duplicat al morții altuiia
mă delimitez între ceea ce a fost
și o identitate dată
în arendă".
Un poem sincer, transmite, chiar emoționează cititorul. Dacă la nivelul tehnicii literare am făcut observații, la nivelul expresivității și al empatiei nu pot decît să remarc.

Pe textul:

„un fel de arendă" de Teodor Dume

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·9 apr. 2014

era prostimea. Nu, 1984 e un roman ce merită citit. Și chiar te deschide la nivelul înțelegerii.

Pe textul:

„Oare ce sunt?" de Cristina-Monica Moldoveanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·9 apr. 2014

"A mea dorință în taifunul stării"
"A vrut la cel apus de soare
Să îl conserve imanent"
"De clipa cea pierdută-n depărtare."????
Nu vi se pare că sună agramat? Și nu vă face onoare o astfel de limbă/limbaj? Poate un străin, încercînd să poetizeze într-o limbă exotică-românească ar scrie astfel. Și m-am oprit la prima strofă :)

Pe textul:

„Viața pe muchie de...speranță" de Stelian STANCU

De îmbunătățit

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·9 apr. 2014

omul de rînd, cetățeanul normal, sau cum s-o mai fi etichetat se numea simplu: "prostimena". Acum nu se poate folosi acest termen. Dar comportamentul față de omul de rînd, de alegător, de ne/implicat e același. Și cu toții ne încadrăm. A se revedea 1984.

Pe textul:

„Oare ce sunt?" de Cristina-Monica Moldoveanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·30 mar. 2014

vă mulțumesc pentru buna citire și impresie.

Pe textul:

„dimineață cu chei" de Liviu-Ioan Muresan

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·25 mar. 2014

am văzut. Mulțumesc.

Pe textul:

„Oglinda Lumii - cu Cărturești și Editura Vellant" de Eugenia Reiter

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·25 mar. 2014

și nu știu ce să copiez :)

Pe textul:

„Oglinda Lumii - cu Cărturești și Editura Vellant" de Eugenia Reiter

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·25 mar. 2014

Statul ăsta e absurd,
Cere taxe pentru glumă.
Eu voi fi puțin profund.
Este glumă? Nu e bună.

Pe textul:

„Taxă ciudată" de Mitică Ion

De îmbunătățit

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·25 mar. 2014

de unde iei likul?

Pe textul:

„Oglinda Lumii - cu Cărturești și Editura Vellant" de Eugenia Reiter

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·25 mar. 2014

"ele sunt chip cioplit" nu isi are rostul. Oricum, neasistarea la orele de religie nu justifica trecerea spre banal din strofa a doua. E cum ar scrie un neoprotestant ofuscat, trecind peste fatada dupa care trebuie sa se ascunda intr-o lume ortodoxa, despre o banala problema personala.

Pe textul:

„Muze târzii. Chilia" de Ștefan Petrea

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·11 mar. 2014

și eu am fost forțat de muză, binecuvîntat fie-i numele, să scriu despre copii, ci pentru poeticul strigat parcă, pentru versul prim, curajos pe meleagul poetic actual, pentru detașarea/desprinderea/depresurizarea (pentru că vedem presiune într-un anumit sens de către poeți-critici ai zilei), pentru autentic și pentru idee, da.

Pe textul:

„icoane și copii" de Vasile Munteanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·11 mar. 2014

pentru comentarii și susținere.

Pe textul:

„Adevăruri în format A5, în cod portocaliu, în(că) versete " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·11 mar. 2014

îmi amintește deja de "epopeea lui LIM". Îmi place tocmai de aceea stilul. Cred că e un mod de expunere bun pentru epoca aceasta. Dar mi-a plăcut mult subiectul Doar că nu sînt de acord că poezia e pe cale de dispariție, sau atît de protejată precum un astfel de animal. Da, e prețioasă, dar ține de firea umană, poetică, cred. E un poem ce poate fi lejer așezat în marea poezie a momentului.

Pe textul:

„în numele tău am ucis tigrii din sumatra" de lucaci sorin

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·11 mar. 2014

și nu doar ideea Silișteanului, cît și punerea în valoare a acesteia. Succes!

Pe textul:

„Radio, muzică, atitudine..." de Eugenia Reiter

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·11 mar. 2014

mai ales finalul. Îmi place cum ați concentrat aici, iar toamna aceea lungă sper să chiar fie. Pentru că o simțim cu toții.

Pe textul:

„gest pentru atunci..." de Teodor Dume

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·2 mar. 2014

pentru comentarii și impresiile lăsate. Domnule Mihalache, chiar speram că versul respectiv va fi de efect. O să mă mai gîndesc acolo.

Pe textul:

„Simplă impresie" de Liviu-Ioan Muresan

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·2 mar. 2014

Agonia vă este recunoscătoare pentru postările dumneavoastră aici. O comunitate care vă respectă și vă aplaudă. Vă doresc o viață lungă și multe realizări. E bine cînd ai de la cine să înveți.

Pe textul:

„Un mărțișor pentru Tataia!" de Gârda Petru Ioan

0 suflu

Liviu-Ioan Muresan·25 feb. 2014

și surprinzător de empatic. Trecerea e (re)simțită de toți, aici e bine redată. Neputința de asemenea. Și aceasta e specific umană. Ultimele două versuri surprind de fapt propria respirație. Cu greutatea apăsînd trecerea. Anilor. Înțeleg și cred că și alții înțeleg exact. E vorba de experiență, adică bătrînețe? Poate, dar și înțelepciune.

Pe textul:

„dincolo de sfârșitul adâncului" de Teodor Dume

0 suflu