Poezie
să ne rotim
1 min lectură·
Mediu
haide să dansăm și dansăm
ne despletim aerul sobru
pe terasa aceasta noi doi și vîntul
lăutarii cîntă nevăzuți
haide să bem mult și să bem
pîna cînd dimineața ne va orbi soarele
pînă cînd ne vor durea picioarele
să dansăm
haide să intrăm unul în celălalt și intrăm
într-un ritual cu rotirea sferelor minții
razele ne orbesc
dor sentimentele înțelegerea
dor genunchii adorîndu-ne sfinții
pe terasă hai să dansăm
pînă ce vor coborî stolurile din ceruri
fără aripi să zburăm și zburăm
vîntul șuieră din lăută o muzică tainică
mută
încă două mese alături
să bem hai să bem viața ce se scurge din noi
să ne rotim goi să ne înveșmîntăm
în durerea ochilor razelor
054.570
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liviu-Ioan Muresan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Liviu-Ioan Muresan. “să ne rotim.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/13939313/sa-ne-rotimComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
este de o nota stelara... m-ai uimit, chiar daca multi nu vor pricepe.... ritmul este dumnezeiesc, cum zicea de multe ori Luca Onu... pe care-l visez de multe ori!
O ZI BUNA
O ZI BUNA
0
O poezie care, așa cum semnala și Doru Dorian David, are un ritm extraordinar. Poezie de seară de mai, stropită cu vin roșu, cu dragoste și cu dorință. Cred că poemul acesta are aerul de romanță adevărată. Felicitări.
(Îmi pare rău că sunt în stare să spun doar atât, dar chiar nu cred că mai e nimic de spus. Superb)
O stea imaginară las și eu aici. Poate chiar două, trei.
(Îmi pare rău că sunt în stare să spun doar atât, dar chiar nu cred că mai e nimic de spus. Superb)
O stea imaginară las și eu aici. Poate chiar două, trei.
0
Un dans, o rotire, o înșurubare în vis, amețire și zbor asemenea unei sfârleze.
O muzică ce vine din interior, tainică.
Este un poem dinamic, al mișcării interioare, un vârtej lăuntric care dă senzația turmentării.
Imagini inspirate, figuri de stil unice.
Mi-a plăcut ritmicitatea, urcușul spre ireal pornind de la despletirea aerului sobru, trecând prin sentimente, înțelegere, genunchii ce dor adorînd sfinții și până la rotirea trupurilor goale și înveșmîntarea lor în durerea ochilor razelor. Parcă o desprindere de la sol și o plutire, nu numai cu gândul!
Un poem lirico-fantasmagoric ce te “amețește” pur și simplu.
Ottilia Ardeleanu, cu plăcerea lecturii
O muzică ce vine din interior, tainică.
Este un poem dinamic, al mișcării interioare, un vârtej lăuntric care dă senzația turmentării.
Imagini inspirate, figuri de stil unice.
Mi-a plăcut ritmicitatea, urcușul spre ireal pornind de la despletirea aerului sobru, trecând prin sentimente, înțelegere, genunchii ce dor adorînd sfinții și până la rotirea trupurilor goale și înveșmîntarea lor în durerea ochilor razelor. Parcă o desprindere de la sol și o plutire, nu numai cu gândul!
Un poem lirico-fantasmagoric ce te “amețește” pur și simplu.
Ottilia Ardeleanu, cu plăcerea lecturii
0
Alexndru, tocmai pe acel dinamism mizam aici. O bună observație.
DDD, Luca Onu, dumnezeu să îl ierte, multe și frumoase a zis. Și păcat de puțina cunoaștere și recunoaștere. Cuvinte de încurajare. Le primesc cu drag.
Raul, cuvinte suficiente și meritorii.
Ottilia, muzica poeziei e cea care ne împinge să o comitem.
Vă mulțumesc tuturor de trecere și vorbe.
LIM.
DDD, Luca Onu, dumnezeu să îl ierte, multe și frumoase a zis. Și păcat de puțina cunoaștere și recunoaștere. Cuvinte de încurajare. Le primesc cu drag.
Raul, cuvinte suficiente și meritorii.
Ottilia, muzica poeziei e cea care ne împinge să o comitem.
Vă mulțumesc tuturor de trecere și vorbe.
LIM.
0

\"fără aripi să zburăm și zburăm
vîntul șuieră din lăută o muzică tainică
mută\".
alex