Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

despre un dor universal

1 min lectură·
Mediu
dorul a prins aripi
a zburat tot mai sus prin stratul de ozon rarefiat
s-a topit apoi în mii de picături
precum mierea
în miliarde de suflete
a pătruns și dulcele s-a unit cu amarul
dorul nu mai are aripi
ci rădăcini ale semințelor
încolțite.
044.279
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
45
Citire
1 min
Versuri
9
Actualizat

Cum sa citezi

Liviu-Ioan Muresan. “despre un dor universal.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-ioan-muresan/poezie/13934638/despre-un-dor-universal

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@alexandru-ghetieAGAlexandru Gheție
dorul de dor... dor fara de aripi, sau cu aripi din radacinile semnitelor incoltine. Simplu, fara prisos, fara explozii - un text ca un dor.
numai bine,
alex
0
@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan
am pornit de la o idee, dorul cuvînt aparținător limbii române merită universalitatea. Și cred că o are. Desigur, nu am dezvoltat, ideea e cea care contează pentru mine. Mă bucur că ai subliniat asta.
LIM.
0
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu
Dorul tău, universalul dor este precum circuitul apei în natură. Îl văd cum se întâmplă. Este ceva miraculos.

Mi-era dor de ceva frumos și... iată un poem al dorului dulce-amar a prins rădăcini!

Ottilia Ardeleanu
0
@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan
mulțumesc pentru înțelegere.
LIM.
0