despre mine și partea mea enigmatică

nu stiu cata poezie este in acest text, dar ludic se gaseste din plin. parerea mea este ca ar trebui sa te orientezi mai mult spre duritatea, gravitatea scrisului decat pe un ludic ce poate trage in jos o idee frumoasa. Numai de bine.

Poemul tău încearcă să construiască în jurul unui vers, am spus corect, construiești, așa cum am mai spus și la alt pom, ar trebui să nu te mai constrângi și să lași librtatea gândului să se destăinuie. E doar o părere poți să nu o iei în considerare

Lviu, poate că te vei supăra și se vor găsi, ca de obicei, unii care să-mi spună că nu simt poezia, dar cred că aici exagerezi prin asocierile cel puțin grotești. Mă rog, și grotescul e o categorie estetică, dar atunci când nu se forțează semnificațiile. Nu cred că acele \"ingrediente\" pot fi chiar așa atribuite unui spirit poetic.

Lăuntricul tău este o “cameră frigorifică” și un bloc turn în care la etajele superioare se păstrează conservată gândirea, iar fiecare organ ia forma unui frigider în care stau îngrămădite : “pești congelați”, “creier de vită și vinete”, “inimioare de pasăre”, alimente pe care le înghiți “împreună cu prietenii”.

Ionuț, mulțumesc pentru sfatul bun. O să încerc.
Maria, da, e un poem construit, dar nu în jurul acelui vers, pe care l-ați citat. E o dezvoltare a primelor 4 versuri. De acolo a pornit ideea.
LIM.

George, nu mă supăr. Poate e prea încărcat, prea dens, forțat chiar. O să revin cîndva, poate iese ceva bun de aici.

Răzvan, gîndirea la nivelul creierului, bucătăreasa-amina. Cel puțin așa doream să reiasă.

Vă mulțumesc de trecere și comentariu.
LIM.