Poezie
Singurătate în mărime naturală
lui
1 min lectură·
Mediu
vorbești limba câinilor de aceea te aud bine
bine de tot
îți plac nopțile fără regina-nopții
îngropi resturile în grabă acolo
să nu te vadă balena albastră
de ea îți este teamă
pentru că are inima de câteva sute de kilograme
pentru că sunetele se aud la kilometri depărtare
pentru că a venit pe lume în urmă cu milioane de ani
și încă trăiește
pentru că puii sug atâta lapte într-o zi cât n-ai băut într-o viață
pentru că femeia ta își prinde părul cu oasele ei
dezgropi ceea ce nu ai îngropat de tot urmele
singurătății ies din rămășițe ca ciorile din ouăle altor păsări
se luminează atât cât să-ți vezi sârma ghimpată a spatelui
001.846
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lavinia Micula
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Lavinia Micula. “Singurătate în mărime naturală.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lavinia-micula/poezie/14005557/singuratate-in-marime-naturalaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.