arabescurile dorului

prima strofa care ar putea fi un poem de sine statător. imaginea covorului e puțin prea...uzitată.
doar o părere,

imi plac imaginile. sunt vii si creeaza atmosfera.
insa nu cred ca e corect acordul verbelor de la al treilea vers incolo. deoarece e o comparatie aceea cu covorul, raportul nu se face de fapt cu \"scoarta pamantului\"? nu stiu, ma intreb si eu.

cu prietenie,
andrei t

ai putea lucra putin la final. si evident e mare nevoie sa schimbi titlul, e prea pretios. si ochi spart merita inlocuit ca paianjenul e simpatic mai ales ca e batran. apoi am ce am cu putrefacta dar vie. nu merge asa. ori una ori alta. si apoi de ce sa nu cante privighetorile?

imi cer scuze, nu am timp de un comm propriu-zis, dar voiam sa stii ca m-ai castigat cu poezia asta. poate mai tarziu voi evidentia pasajele care...
felicitari

îmi place tivirea cu păsări, catedrala cu privigheturi
dar vezi tu, fărâma aceea putrefactă dar vie - nu prea se potrivește putrefacție cu viabilitatea
sfirșitul e melodios - pe unde păși de atâtea poeme
înfășurându-te în acel covor
precum odată cleopatra
de ce arabescuri?
ai început cu dorul și ai terminat totuși cu altă idee, chiar dacă titlu sugerează acest dor

Cezara,

când m-am uitat în ochii primei strofe, ea a clipit tristă precum o reptilă fără coadă.Așa că am continuat.

Mulțumesc pentru lectură și te mai aștept.

Cu simpatie

Andrei,

sunt încântat că întotdeauna lași un semn când îți place un poem de-al meu.

În legătură cu observația ta de ordin gramatical, eu cred că este vorba de o interpretare posibil corectă a ta.Depinde de semnul de punctuație care ar fi fost pus.Și de alte circumstanțe care țin de construcția poetică.

Leonard,

imi place că tu intri în subiect direct, așa că îți voi răspunde concis.

Alăturarea putrefact-viu constituie o imagine puternică, zic eu.Uite, de exemplu cangrena care atacă un picior.

Apoi în legatură cu privighetorile.Eu știu că tu știi...

Orice comentariu al tău este binevenit
Mulțumesc pentru trecere.

Cu amiciție

Adriana,

aș vrea să știu ce pasaje ai remarcat.

Sunt măgulit de faptul că acest poem ți-a plăcut atât de mult.

Mulțumesc și te mai aștept în pagina mea.

Silvia,

poemul de față este izvorât din dor, așa cum sugerează și titlul.Dorul poate fi asemenea unei pensule care desenează arabescuri.
Acea înfășurare în covor din ultima strofă, sugerează poate plecarea iubitei spre o lume mercantilă.Sau poate altceva...Tu ce zici?

Mersi pentru trecere

lauzrențiu,
remarc un poem reușit,întreg rostuit atent care transmite.îmi plac imaginile folosite și discursul fără cusur.

plăcută intrarea în poem, evident și continuarea

\"ești așa departe încât
aș trage scoarța pământului spre mine ca pe un covor
l-aș tivi cu păsări și i-aș decupa o fereastră
undeva într-un ochi spart
un păianjen își face veacul înfometat
brațele lui bătrâne opintesc o scară\"

cu sinceritate,
teodor dume,

Teodor,

mulțumesc pentru cuvintele frumoase care mă fac să cred că sunt pe drumul cel bun într-ale poeziei.

Cu prietenie