juu

M-ați răstignit lâng-un spital/ canal prelins, surpat, tăiat mă simt a mortăciune. în mine au încolțit zăbrele firave șuvoaie, a moarte, nepăsare se înalță. prea mult, în loc filozofat a

trăim într-o groapă de sex, de mădulare erecte e dogoare, fiara-și arată colții, zvântă carnea mușcă însetată, salivă și sânge prelinge se cațără pe un liman de pule și pizde să iasă la vânat,

gonește legal armăsarul de oțel, din basme ceaușiste, născut, nereparat, jăratec stins de cam ceva un secol- înclinat ca la tangaj, țeapăn mă-nclin e ultimul cocină-vagon, ultimul

oameni blânzi, sicriele închise, mansarde luminoase & viața vie-pucioasă în noapte numai naștere a fost trăirea de acum și moartea-n viitor ziua e tăcere, e calm e plictiseală iubesc

se schimbă anii, se udă romantismul alunecă mai greu pe gât neuns de vodcă-vin , aștept să m\'amă(gească) sexul că dragostea e vie, zace printr-un șanț și nu-i trebe prezervativ, e pe stop, căci

Zilnic mă pregătesc să fiu copil în fiecare zi îmi aloc o oră stau, mă chinui (asiduu), transpir suflu muci, cert, mă cert plâng iau creioane colorate cu gumă de mestecat la cap le

Trăiți o viață suspendată agățată de-un ultim uter, spin ierbos (era e-a noastră) între trecut și viitor- Săriți la fiecare flux/reflux o clipă de prezent agățați în mâini, în carii, în mânere

să am suflet de termopan, ricoșează altfel lacrimile vaietele muierelnice toamna cad oameni pe sufletul meu antifonat, aplatizat cu bufnituri seci- insensibile în umbră văd prin

mi-am trasat în viață, planificat fiecare eșec, fiecare boală fiecare vaiet-revenire dinspre căcat spre alt căcat mi-am înghețat corpusculii, papilele sentimentele, fulgere (pe) hârtoape

proaspăt turnat cu iz de nemția sau cehia transportat camioanele roman, șoferii burtoși (buboși) tatuați cu slană, rânced aliment abonați la duty-freeuri încă de dinaintea corupției timid

din șinele de tren nu (mai) hurducăie orașul; mocănița s-albăstrit din arc repusă în depou. Vreo 6 linii stau în păpădii miros de rozmarin, flori galben-tăiș roiesc în culcuș doi infami copii

Acesta se vrea un poem chinuit pus leneș să zacă în plină mizerie bacterie stupidă, dospind a transpirație, mai mult o idee ca un muc verde lăsat să se coacă la soare de augsut din unu pe

Te văd în fiecare dimineață la ceas perfid, îndurerat, grăbit fără credință, nul(ă) cu cearcăne lipite-adânc, cu fusta pătată de-un alb cum intri umilă-tăcută, fecioară-ratată la același

Cuprins evisceral, spintecat, Tărăgănat la sânge, dospit Am închegat un incipit- Măruntaie tăioase, golite. punct A început c-un foc aprins, o „ultimă tigară” un LM ultralights mai tare, era

se pornește de dimineață, vitejește, pe stomacul gol, poate așa, 3-4 țigări să-ți faci curaj de inspirație; se spală mâinile-falangele, picioarele-rădăcinile, aseptic Iei o plasă mare, cât să

ca un trabuc ieftin, aprins greșit îmi decojești suflarea, iei la puricat fiecare pieliță de viață o crestezi, o însemnezi, o uiți mai departe elimini totul de la căcat la

pulă, coaie, pizdă, futai cuvinte din DOOM4 ce își au și ele locu\' NU merită să zacă, ascunse-n cotidian sau să apară rar, poetic cu măști de penis, testicole, vagin sau sex Întotdeauna am

un cactus îmi iese din ureche, cu țepii prelinși pe ochelari își trage seva direct din vene, nu se înroșește. când înțeapă... curge din mine în mine; îmi reciclez suflarea l-am înnecat

Eu n-am văzut-o pe Veronica purtând fustă niciodată NU cară după ea boarfe, șosete din licra, ruj sau farduri de neon Veronica își poartă cultura în blugi și în plete și-i lasă urme pe sprâncene,

Þi-am desenat miros de păpădie în colțul de hârtie Zeva de Luxe movă-bej, topită-ncet, să nu se uite în paharul cu horincă sau metaxa Nici nu mai știu ce era! s-a scorojit udându-se din

în detergent se îmbăiau scafandri, uscau cu grijă perlele prinse-n izmene cârpite de bunici ce comandau pe-un tanc în casă... fără mașină de spălat. luptau cu infanteria de furnici, cu

îți amintești când eram mici și gânguream pe alei Împreună cu pantalonași scurți și tricouri albe, albe ca drojdia de vomă - și nu mă lăsai să pun mâna mai jos; când ne plimbam pe