Mediu
îți amintești când eram mici
și gânguream pe alei
Împreună
cu pantalonași scurți și tricouri albe, albe
ca drojdia de vomă -
și nu mă lăsai să pun mâna mai jos;
când ne plimbam pe alei,
Mergeam la lei
cu un balon roșu, roșu,
ca sângele-nchegat -
Vedeam în cuști și urșii
și toți închișii.
Încă mai zac și-acum
printre grilaje ruginite,
duhoare-putrefacție, băltoace jegoase;
S-au tocit dalele, la castori le-au căzut dinții,
fac yoga cu pinguinii
și încă așteaptă să-i iei în balon
s-a umplut lacul,
a-mbătrânit paznicu\'
s-a scumpit intrarea;
Dar încă fac spectacol:
se freacă de bare, se scarpină
cerșesc îndurare,
niște lături poate
amestecate cu iarbă verde, verde
ca un craniu spart -
Da, da, se mai vând baloane
umplute cu sodiu, să zboare spre cuști,
spre guri hămesite, știrbite
tot fără demnitate;
se luptă ca animalele
pentr\'un loc sub soare, la umbră
când ploaie
cade din cer
să ude fustițele galbene, galbene
ca o gură de lepros-
ce țin baloanele
să nu mai zboare.
002386
0