Poezii

Am trimis un înger să-ți vegheze nopțile ca să te trezești senină Seară de seară și zi de zi a stat acolo, cu tine și te-a urmărit Noaptea trecută am vrut să merg eu să te

IAIulian Andriescu

0

0

În închipuirea mea, erai ca o icoană la care să te închini când ți-e sufletul îndoit, dar nu din aia, pusă pe perete cu veșnica ștampilă "sfințit" pe spate Nu! De fapt, icoană nu e cel mai

IAIulian Andriescu

0

0

Moarte, noapte... Ce de fructe coapte la soare lângă mare cu sare de mină. Ce-i aia lumină? N-am nici o vină! Nu v-am făcut nici în trecut nimic. Sunt un pitic albastru cu fes și m-am

IAIulian Andriescu

0

0

ne-am încrucișat privirile pentru o clipă îmi place tăcerea ta îi spun în șoaptă fluturii te iubesc îmi răspunde chipul tău îmi amintește de o icoană mă trezesc spunând îmi plac florile îmi

IAIulian Andriescu

0

4

Aud ploaia curgând molcom prin părul tău, lipit de fața mea. Ești dulce, mai dulce decât îmbrățișarea în care stăm încleștați, curgând prin muzica surdă, ca un val rătăcit pe

IAIulian Andriescu

0

1

La un moment dat, m-am simțit forțat să scriu o poezie, fără importanță dacă îmi venea sau nu: doar a trebuit. Mă vedeam înconjurat de reguli, de vorbe bune sau rele, spuse din suflet sau

IAIulian Andriescu

0

0

Da, este o poezie nouă... Probabil vă întrebați de ce această poezie este sau ar putea fi specială, având în vedere faptul că orice poezie este nouă atunci când abia a fost scrisă... „Stați,

IAIulian Andriescu

0

8

Îmi petrec timpul cu lucruri total nefolositoare... Acum, de exemplu, scriu o poezie... La ce folos? „Hmm, poate o s-o citească ea...” îmi zic... Sigur o să-i placă... Ei îi plac

IAIulian Andriescu

0

2

Mi-e frică de ziua în care veți afla adevărul, mai ales că am fost împuternicit să fac anunțul: “Viața voastră nu valorează nimic!” Definește “nimic”, mi s-a strigat din public. “Nimic nu

IAIulian Andriescu

0

0

Istovit de povara crucii, Până și cuiele din mâini te liniștesc, Știind c-ai să-ți tragi puțin sufletul... Dar nu prea mult…! Cuiele din picioare nici nu le mai simți: Atât ești de abătut în

IAIulian Andriescu

0

2

De ce îmi tulburi liniștea, tu omule? De ce îmi tulburi tu singurătatea? Ce-i dacă ești femeie? Du-te!

IAIulian Andriescu

0

0

Având de gând să caut viața veșnică, m-am întrebat pe mine, căci numai eu mi-aș fi putut oferi toate indicațiile necesare pentru descoperirea pietrei filosofale. M-am întrebat cine sunt

IAIulian Andriescu

0

0

Tu știi că privirea ta mă arde? Þi-aș fi spus mai demult, înainte să mă privești, dar am evitat momentul... Tu știi că glasul tău mă amețește? Þi-aș fi spus mai demult, înainte să-mi

IAIulian Andriescu

0

0

Din crânguri albe, vestejite, Și poleite-n strat de brumă Se-aude-un zgomot de copite Sosește Doamna, Alba. Sub cer senin, cu lună plină Se-arată-n straturi de lumină Sosind cu mare

IAIulian Andriescu

0

0

În privința vieții mele nu aș putea afirma nimic.. Cineva zicea: “Spune ceva despre tine!” - Ce să spun: Iah We? Și ce dacă? “Definește-te!” - eu sunt ceea ce sunt… “Ce-ai făcut până la

IAIulian Andriescu

0

0

Cineva spunea: “Auzi, bă, moartea e o trecere la un nivel superior, un pas spre absolut” Altul: “Când ai să mori tu, bă, păcătosule, ai să arzi în focul iadului…” Cineva de pe

IAIulian Andriescu

0

3

Am întrebat ce-i aia “viață” Unul chel vine și-mi zice: “Noi, arienii, suntem singurii care merităm să trăim, trebuie să curățăm, bla, bla, bla…” Unul cu creastă: “Cuaie, ce viață am avut

IAIulian Andriescu

0

0

Sunt un poet din întâmplare Și întâmplarea-a vrut așa: Ca sub luciri de lumânare S-apară poezia mea. Sincer să fiu, nu văd nici rostul Și aș putea să spun decent: “Nu m-am chiorât atunci ca

IAIulian Andriescu

0

0

Am mers înspre nord și am privit la toate din jurul meu...cu ochi de sticlă, cu privire rece... Am mers înaine și totul părea mort, mort și purtat de vânt înspre nicăieri...

IAIulian Andriescu

0

0

Gândind, astăzi mi-am dat seama: Vina n-o poartă Adam și Eva Chiar dac-au stârnit gâlceava La poarta bunului Iehova Ei nu-ți dau decât speranța Că în vremile de-apoi Vei trăi și tu romanța

IAIulian Andriescu

0

0

Am vrut să înot până pe partea cealaltă a lumii.. am zis că acolo oamenii trebuie să fie altfel, dar am simțit o mână trăgându-mă înapoi: “Ce dracu faci? Vrei să mori?” Am vrut să zbor

IAIulian Andriescu

0

0

Eu, cu privirea mea, acopăr tot orașul Numai că acesta nu este orașul meu Mă simt străin la fiecare pas pe care îl fac Din ce în ce mai străin… Din ce în ce mai rar… Dar vechea cetate s-a

IAIulian Andriescu

0

0

Stătea acolo nemișcată cred că de o veșnicie... și dacă nu, oricum, cel ce o făcuse, uitase să pună data pe ea... Avea niște brațe lungi și subțiri de o frumusețe nemaiîntâlnită... niște

IAIulian Andriescu

0

0

Mă-ntreb dacă îți amintești de-acel sărut Ce fără voie buzele ni le-a unit… Mă-ntreb dacă îți amintești cum tremurai când te strângeam și mă strângeai și tremuram și eu plângeam, dar tu erai

IAIulian Andriescu

0

0

Din pomul cunoașterii Mâncasem atâtea mere Că mi se făcu greață… Știam totul, puteam să fiu Dumnezeu… Dar la ce bun.!? Dumnezeu n-o avea pe Eva… 2525.03.2002.03.2002

IAIulian Andriescu

0

0

Astăzi, îți voi servi model: Îți voi încânta privirea Cu minunatul meu trup Și-ți voi mângâia auzul Cu sunetul lirei mele. Te rog să-mi fii muză! Să-mi încânți privirea Cu minunatul tău

IAIulian Andriescu

0

0

Salivam numai și la gândul ce mă purta spre merele mari și roșii ale copacului din mijlocul grădinii… Dar Dumnezeu îl pusese pe șarpe să-l păzescă… L-am rugat din suflet să-mi dea și mie

IAIulian Andriescu

0

0

Pe mare, pescărușii vorbesc despre tine. Pe țărm, tu stai și admiri zborul lor. În pădure, păsările au auzit de tine și cântă frumusețea ta. Vântul șoptește numele tău copacilor temători

IAIulian Andriescu

0

0

Te rog, rămâi...sau pleacă… Ascultă cântecul cestui pian Sau du-te... caută-ți liniștea… Mi-e dor de tine și mi-e silă. Rămâi cu mine și m-alină Ba nu, du-te! Du-te departe Să nu te știu că

IAIulian Andriescu

0

0

am deschis fereastra pentru a privi și mi-a curs o lacrimă am aruncat-o și a căzut pe o floare galbenă din mijlocul florilor galbene din mijlocul raiului și-a ridicat privirea spre

IAIulian Andriescu

0

0