Poezie
Poezie (cu forța)
1 min lectură·
Mediu
La un moment dat, m-am simțit forțat
să scriu o poezie, fără importanță
dacă îmi venea sau nu: doar a trebuit.
Mă vedeam înconjurat de reguli, de vorbe
bune sau rele, spuse din suflet sau aruncate în vânt.
Mă cuprindea, încet, încet, un fel de
disperare, o disperare pe care
nu am simțit-o vreodată în viață.
Creierul meu se lupta cu ideea de a fi forțat
să creeze ceva frumos la o oră la care
frumos nu poate fi decât sexul.
Ochii mei se plângeau de obligația de
a privi neputincioși la cum se naște
o nouă operă de artă.
Mâinile refuzau să srie inepții care
ar fi fost negreșit foarte apreciate
de posteritate.
În final, opera se refuza a fi scrisă,
negăsindu-și un loc între milardele de operele
care ocupaseră deja locul pe piață.
La un moment dat, m-am simțit forțat
să scriu o poezie, fără importanță
dacă îmi venea sau nu: doar a trebuit.
007.285
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Iulian Andriescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Iulian Andriescu. “Poezie (cu forța).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulian-andriescu/poezie/221671/poezie-cu-fortaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.