Iulia Elize

Nu știu ce zici, Bogdane, o femeie, în general, are markere măcar în poezie, pentru că poate are tot felul de susțineri de cogniție. Adică femeile mai și judecă, în timp ce simt. Mai ales în poeme și în vers clasic, unde chiar e nevoie să bată numărul de silabe și reușești să fii și real, romantic, după suflet.

În rest, în viața personală, nu cred că interesează pe nimeni.

Oricum, părerea mea generală despre afect, în ziua de azi, punctual, este că e o mare păcăleală. Poate, la tinerețe nu e, dar în rest, bull-splash surely, așa că de ce să îmi bat capul meu, care chiar e prețios, cert, pentru că are câte ceva prin el, acumulat, de-a lungul vremii, așa că, luându-mă, mă scutesc, de fapt, pe mine însămi.

Poate par băiețoasă pentru că și judec, nu îmi dau seama.

În poezie, e cumva, altfel. Altfel, nu iasă poezia, dacă nu le și simți. Așa că e un fel de bătălie, în care nimeni nu câștigă.

Să nu vă înghită vreun rechin fusta! Că e periculos, cred...! :))))


Da, așa e... Oricum e un stil, de exemplu, pentru un poet, și altul pentru femei, noi suntem cu mult mai romantice, de apare un fel de suprasaturare și un fel de durere de cap... De la opposite.

Eu, desigur, explicam, pentru că mi s-a atras atenția punctual. :)))) Punct, s-a punctat, așa că m-am trezit, pur și simplu, că răspund.

Mai aștept, și cu alte ocazii, păreri!! :)) a fi macho, nu e rău, sper că nu s-a înțeles că am ceva cu băieții de pe site, dar pentru o femeie a fi în gen tot așa, bărbată, de fapt, fiecare face ce vrea, în acest site, cu condiția să fie etic și frumos. După conduită.

E numai un semisonet, am reintrodus după varianta originală. (Nu știu ce fac altfel cu repetițiile, da`r mi-s dragi...)

Mulțumesc pentru păreri...

Explic?

te mai visam, ca oamenii vii între păreri... (un fel de sandviș existențial, scot virgula)

primăverile se referă la începuturi (un fel de reîncâlzire a marmeladelor, se vede și în versul de mai jos, nu cred că contează, sau?)

căci ești mai rar de pană pentru cult... (acum îl deific, acum îl cad, pe iubit)

ciocolate, aș vrea eu... dar sunt prea scumpe. și multe, dar în supermarket. îmi permit, poimarți.

E un text cu repetiții, iar la rodie țin, vreau tot două. În rest, luna e una iar stelele multe și cam fraiere, mereu, pentru că strălucesc... Mai drăguțe sunt cele de pe aici.


Sunt prea romantică, îmi asum, și asta. Poate, personal, scriu dulcegării, dar nu caut neapărat o confirmare prea evidentă și nu aș vrea să îmi mai explic texte, decât dacă e musai, oricum... nu îmi dădusem seama că nu se înțelege nimic, tu, Bogdan, eu oricum scriu, continui. Mulțumesc pentru părere.

Mie mi-a plăcut, pare foarte sincer discursul, dar foarte bine lucrat. Dă o impresie de autenticitate, care subzistă, în toate temerile și păcatele poeziei, cu toate că e bine strunit și pare să nu fi fost scris la întâmplare ci prin lucru.

Te urmăresc, pe site, pare că ai un condei matur, dar nu știu să te mai fi citit (pe aici).

Mărturisesc că înțeleg neplăcerile unora, prin neînțelegerea unui text complex. Sunt persoane care preferă textele simple și se încâlcesc când un pic apare ceva mai larg, pe ecran. Poate, pentru mulți textele ample par mai puțin digerabile. Vezi că ai câteva typo, pe sfârșitul operei! :)

Nu știu ce zice Bogdan, dar poemul e scris bine, părerea mea, și cred că Bogdan nu neagă, nu pare să îți nege un ochi experimentat talentul, eu așa zic, despre colegii însă care scriu mai simplu, mă abțin, dar fiecare are părerea lui, pe textele mai ample.

Mie îmi place mult poezia, pentru felul în care este construită, adică e mai rar când văd rețetarul acesta particular și bine amprentat. Fiecare strofă are parcă o voce proprie, care numai pare din alt film, dar care per ansamblu formează o legătură frumoasă și care dă bine la lectură. E fain, mie de exemplu, când scriu vers liber, cum și la alții, apare sau se formează natural un fel de armonie, după temă, dar aici e un fel de diferențiere bine gândită și care leagă absolut bine per ansablu, plus că poezia e foarte reușită ca întreg și de mare efect. Stea, și eu!!

De fapt, culoarea îmi place, armonia textului, nu știu de ce îmi dă impresia de flutur, dar mai ales după agregarea textuală, în ciuda faptului că textul e picant, ca de obicei, și interesant, pe la tine...

Spor la scris! :)))

Chiar "trage" cum zice ea, eu așa zic. E cam nepotrivit. Feminin. Dar nu știam cum să explic.

Fără virgulă nu e ok personificarea, pentru că corbii nu au bucle.

Dar cu virgulă și fără cratimă se vede un sens, prin personificare.

Așa cum e sus nu merge, pentru că corbii nu au bucle, cum să aibă, poate te forțează metrul ales, eu aș pune altceva și aș păstra metafora, dar cum trebuie, pentru alt poem.

Mai trec... Cu drag, pentru că scrii frumos și se poate evolua, desigur, de aici... Spor mult!

Foarte drăguț ce e mai sus (sunt foarte subiectivă, mărturisesc, pentru că îmi plac piersicile, preferatele-mi), chiar foarte frumoase metaforele, deși textul pare scris într-un metru simplu, dar respectat, pe parcurs...

O singură observație... sugestie...

”Bucle de corb-n vânt, ”?? E un pic forțat, dar merge modificat, nu trebuie să mă asculți. Măcar dacă era fără cratimă, avea efect, dar așa...

”Bucle de corb, în vânt”, adică...

Sunt de acord cu Leonard Ancuța... Ottilia, cred că e un fel de mimetism față de ceea ce se scrie pe site, genul de scrieri, dar trebuie cumva să rămânem întregi și să scriem la fel de feminin, părerea mea... Ottilia, prefer altfel de texte, de la tine, și nu vrea să supăr.

Poemul nu merita recomandarea, poate suntem prea puține femei care ne ținem în trend, nu vrem, nu considerăm. Dar poate nu asta contează, trendul, care e unul mai macho, ci să fim onești față de specificul nostru anterior, inclusiv feminin, și de vocea proprie, poate trebuie să fim mai raționali, mai autentici, la fel de autentici, cum și până acum.

Ottilia, nu te reprezintă genul ăsta de versuri... Dar mai trec.

Nu e neapărat rău, părerea mea, să scrii sonet sau poezie cu formă fixă. Cum să fie. Poezia de fapt se împarte în două categorii: poezie în vers liber/și poezie în formă fixă. Adică importanța ei după categorie, ideal, ”Scriptic”, fapt ce e recunoscut unanim, ca importanță, cel puțin scriptică este 50/50%. Este de asemnea adevărat că astăzi se scrie mai puțin poezie clasică, se aruncă în mod general și nou cenușă înspre această formă de cultură, nemaiscriindu-se decât de puțini oameni, dar speranța mea este că se va continua să se scrie și clasică, ”mâine”, atâta timp cât nu vor dispărea cei care îndrăgesc și această formă de artă. Poate de exemplu, ”mâine”, va conta mai mult poezia clasică decât cea liberă, va fi posibil, rolurile se vor inversa, după cum cu mult timp în urmă, era exact pe dos, versul liber era cel prejudiciat, și desigur situația va varia schimbându-se în mod etapic ponderile.

Eu ca scriitoare de ambele categorii, mărturisesc că le dau exact aceeași importanță, și îmi vine să spun că îndrăgesc cam la fel și versul alb și cel clasic, și poate așa e normal să fie. Nici poezia clasică să fie mai sus decât versul liber, dar nici invers, poate e normală o echilibrare măcar simbolică a balanțelor. Sunt în fond două ”fiice” ale poeziei, la fel de imprtante, după părerea mea și cred că timpul îmi va da dreptate, preferând, ca și până acum, cu precădere, o fiică bună sau alta. De către cititori, scriitori și în mod general, mai ales.

Site-ul mi se pare mai alert, fapt ce nu e rău. Dar și pe mine, cum pe Emilian, mă deranjează sau mai bine zis m-ar deranja limbajul mai trivial, dar cum sunt fată, femeie, nu mă deranjează în timp ce stau deoparte, încerc să nu mă bag.

Poate e bun acest suflu nou, dar cu respectarea regulilor de bun simț. Am văzut de pildă că și unii băieți au fost deranjați, vedeți Leonard Ancuța, dar și alți colegi, deși ei sunt bărbați și au un spirit mai tare, decât fetele, poate nu ar fi rău să se facă unele gesturi administrative înspre o mai mare ordine, ne-am bucura cu toții... Măcar atenționări, ar fi bine, să nu ne fie frică fetelor să intrăm, pur și simplu, pe unele pagini.

Fie că se face ordine, sau poate nu se (poate) face, dacă nu se reușește având în vedere situația mai nouă, care oricum ne pare de la distanță ”delicioasă”, cu condiția să nu fim și noi înăuntrul ei, și să pățim, mai ales fetele, ca unii autori, ne-am simți atinși, însă noi mergem mai departe și scriem, ca și până acum. Poate un lucru foarte bun este că site-ul e mai alert, eu regret suferințele semi-exprimate unor autori și jenele altora, inclusiv tăcerile fetelor care scriu și sper că site-ul va fi alert, dar cumsecade.

Poate site-ul a devenit cam macho, fapt ce nu e rău, cu totul, și mai alert, dar poate cu trecerea timpului se va mai cuminți și poate se va aclimatiza. Cu condiția să nu se simtă nimeni ofensat și să se descurajeze astfel de atitudini, care poate lezează pe unii autori, oricum e o idee, fetelor nu ne-ar ieși să fim ”macho”, noi suntem mai cuminți.

Nu e neapărat o situație rea, eu cred că se va aclimatiza.

Mulțumesc mult, țin la acest poem, sunt două, cred că sunt inspirante pentru mine să continui. Mulțumesc și spor la scris, Ștefan!!! Poate poezia este cea mai frumoasă stare perpetuă și nevindecabilă...

Ce e acolo cu dreso și aleso... scrie dresură, mai bine, vezi că de la dres-o cred, că vine, un pic. Mult succes și te rog, dacă dorești, corectează!

Aștept poezii, din carte... În continuare... Sunt sigură că nu numai ieri s-a plâns, ci mâine se va zâmbi cu optimism. Aceasta ca și completare, la ce am spus mai sus, că de fapt cartea este o împlinire, mai mult decât o amintire, care ne forțează să mergem înainte și să continuăm să sperăm și să creem... Creația ne face puternici!

Și eu sunt foarte încântată de vestea cu privire la noua carte, aș fi citit și eu câte ceva, din ea, mi-aș fi dorit, în franceză, dar păcat că nu ați postat, mi-ar fi plăcut mult...

Cu drag, o steluță acestei cărți, care face cinste culturii, de ambele părți literare și artistice, inclusiv traducerea, și care sunt sigură că este o mare și frumoasă bucurie, pentru dumneavoastră. Poate mai postați fragmente, în franceză, noi le așteptăm...

Cu drag, steluță, acestei frumoase cărți!!! Mult spor la lucru, și în continuare, și multe salutări cu apreciere, din Alba Iulia!

Iulia Elize

Intra înaintea mea pe site, eram studenți în București, de fapt, prietena lui Diana, acum 20 de ani, nu exagerez... Prin 2001, cred. Cunoștințe foarte vechi, amintiri foarte vechi care mă leagă de București. Păcat că nu ești, l-aș fi salutat...

””Dedi...??”” :) Semănăm, după nume.

(Dedi-cație)???

O secundă, mă gândeam că trebuie să zic mersi, serios! (Pentru că m-a surprins). :))) Mulțumesc, dacă te-ai gândit la colega foarte respectivă. (adică la mine.)

Pa!!

Eu nu înțeleg ce se întâmplă, sub text. Spuneam că în caz că poemul este un fel de dedicație, îți mulțumesc, Mihail, pentru el, o secundă visasem gestul elgant și frumos, care de fapt, cu totul alunecăm, chiar și Rudy. Subtextual.

Nu pricep nimic. Citisem în afara dedicației, poate de-asta comentariul pare un pic ciudat, primul, pentru că mă legasem de finalul textului.

Trebuie cumva și să desțelenesc poezia sau subtextul vostru masculin, că nu pot să înțeleg. Mihai, în caz că poemul este o dedicație, indiferent de ce ai scris tu atunci, cum de altfel, și lui Emilian, și după cum am mai interacționat pe site, îți mulțumesc prietenește, pentru că am mai înțeles că dedicații se fac. Cum i-ai făcut și lui Emilian și cum ar mai trebui să primim cu toții, indiferent că de fapt nu primim ci glumim (că primim), era o glumă.

Altfel, eu mărturisesc că nu vă pot pricepe. Bye și multe salutări, chiar delicate, cum de fapt sunt și mai ales nedumerită. Și te apreciez mult, cum scrii, chiar și dacă în realitate am interacționat, cu tine, foarte puțin.

Oricum site-ul este alert, îmi pare rău că nu am văzut părerile de sub text mai repede, ca să pot răspunde, minimal. Abia acum, pricep sau nu pot pricepe.

Claudiu Toșa, te cheamă cumva și Vlad, în realitate? Vreau să mă lămuresc dacă cumva suntem prieteni, din copilărie... Fără ”supă...” sau intruziuni, dinspre mine.

Numai vreau să mă lămuresc.