Iulia Elize
Verificat@iulia-elize
„Privește mereu înspre fericirea ta și zorii cei mai albi... Caută fericirea, este un fel de noimă foarte personală... (Găsește ancorele care te fac foarte fericit și ține bine, de ele).”
SCRIERI, CĂRȚI – Cărți elaborate, până în prezent (proză, poezie, realizări în domeniul literaturii): realizări românești, publicarea pe teritoriul României: (cu ISBN-uri de publicare națională): S-au adăugat la acestea și două publicări internaționale (ISBN SUA, pentru cărțile 49. și 50.) (ISBN exclusiv SUA, fără variantă română, altele decât primele două…
Mi se pare totuși că nu trebuie să fim descurajați, eu mai am baterii pentru încă două rânduri de romane bune, să vedem ce face AI...
Pe textul:
„Cupola" de Stanica Ilie Viorel
Poate este un fel de Karmă în tot, față de scriitori, în general, dacă 90% nu sunt plătiți, să se elimine această industrie, pentru că scriitorii nu sunt tratați după cum trebuie. Aproape ”prezicerea” mea spune că în timp AI distruge toată industria de scris, luând pâinea scriitorilor. Poate, o vreme scriitorii or să fie prețuiți de omenire, cred, dacă dacă intră AI cu mii de romane, practic nu se va mai scrie nimic și numai romane AI vor fi, posibil.
Eu care am scris două Trilogii nu îmi pare rău, pentru că le am în palmares. DAr dacă este să mă gândesc cum va fi după 10 ani de aici înainte, cred că îmi vine să mă oftic...
Poate parfumul de creație nu va fi imitat de AI. Dacă AI îl va bate pe Victor Hugo sau clasicii, în roman, atunci probabil chiar că nici parfumul lecturii nu va mai conta...
Pe textul:
„Cupola" de Stanica Ilie Viorel
Pe textul:
„reflecții în lumină de madrigal" de FLOARE PETROV
Încercați cam așa:
Lumina dă putere sentimentală vagă
Când stele fac pe ceruri spectacolul regal
Nu dorm și poate-s gânduri înspre-o persoană dragă
Doar ei, și pentru viață, compun un madrigal...
Am îngropat amarul pe-o însorită plajă
Și-am navigat, întruna, cu barca de hârtie
Când ceru-mi varsă numai necunoscuta vrajă
Să mă transforme, poate, în bal de poezie...
Mi-e vântul de pe-obrazu-n săruturi volatile
Mă fac să cred, naivă, că-ntruna-s preaiubită
Cuprind, naivă, lumea cu gându-n nopți și zile
Mirajul vieții mele-i iubirea dezrobită.
De la cărarea-n raze, eu nu pot să m-abat
Tot sensul sorții mele ispita l-a schimbat.
Cam așa, de exemplu, trebuie dusă toată poezia, păstrându-se aceeași măsură (Adică trebuie constant numărul de silabe 13-14, mi se pare) + ritmul poezie să fie la fel.
Pe textul:
„reflecții în lumină de madrigal" de FLOARE PETROV
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Vezi ce faci, Leonard Ancuța, ne mai vedem pe site. Sunt sigură că și tu ai multe proiecte, și eu mă lupt cu unul acum, sper să termin în curând.
Toate cele bune și ție și lui Claudiu, ne vedem și în continuare pe site. Aștept literatură și comentarii literare, numai, cât de multe...
Mulțumesc pentru lectură și pentru semnele voastre, și în rest aștept să nu lungim vorbea aiurea neeco. Ne citim...
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Scoate scenariul ăla de pe prima pagină sau refă-l.
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Normal, peste 10-20 de ani, când se uită la profilul tău, cineva, va vedea 30 de texte sau 40 plus un lanț de comentarii. Dacă ție îți convine, foarte mult, cum te afișezi public, atunci nicio problemă.
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Cei care fac zarvă pe site, aș mai fi vrut să spun, că se expun public, viitorului. Poate, nu se știe, dar fiecare autor care atacă public un alt autor, numai ca să se afle în treabă, își asumă de fapt cu felul cum îi este percepută opera literară, peste timp.
Așadar, îndemn pe toți colegii la înțelepciune, mereu...
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Iar, dacă mi-am permis să postez și acest text, cu comentariile deschise, mi-am asumat tot șirul de comentarii. După ce de fapt dădusem bir, cu fugiții, pentru că nici mie nu mi-a convenit un comportament mai atipic, parcă. Dacă se face ping-pong și cu mine, dacă s-a mai făcut, eu îmi asum, mi-am asumat, atâta timp cât particip, cu texte, pe site, dacă nu eu mă retrag.
Eu sper, însă, într-o atmosferă civilizată și, de aici, constructivă. Sper întru prietenii literare de dragul scrisului, dacă nu, eu pot pleca. Deocamdată rămân, este alegerea mea proprie, sper să nu o schimb.
Oricum, ideea este că dacă ne certăm între noi, dacă tot fandăm pe un dialog ”picant”, înspre unul sau altul, așa nu ajungem nicăieri, și oricum cititorii observă. Crezi că dacă cineva folosește o așa tehnică de intimidare, cumva, nu este pus la colț? De viitor? Site-ul este public și foarte vizibil, deci fiecare își asumă inclusiv comportamentul de un gen sau de altul.
Așa că să nu folosim niciunii decât respectul, altfel ne strică la imaginea publică.
Te mai aștept, Stănică... Cu respect. Cu prietenie.
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Poate, ar trebui să lăsăm acest subiect, eu am modificat, ca să mulțumesc pe toată lumea, vă rog nu vă mai jigniți aiurea, fiți prieteni buni unii cu alții și rămâneți, dacă doriți, pe poem.
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Poate adevărul este undeva la mijloc. Eu am mai citit cărți, în care este folosită sintagma românească, probabil limba engleză fiind atât de lată se produc unele efuziuni de semnificație care strică sau nu strică, oricum influențează și termenul românesc.
Eu te întreb un lucru: Când spui negri sau negrese vezi ceva peiorativ? Nu, îi vezi exact pe ei, vezi exact acea tipologie frumoasă de popoare frumoase, foarte deosebite și curate la suflet. Pe când în engleză poate fi peiorativ, se vede poate distorsionat, din câte știu (cultură generală, de până acum).
Poate, cum spuneam adevărul e undeva la mijloc. Dacă cumva apare o peiorație și pe limba română, atunci lingviștii ar trebui să menționeze în viitorul DEX, eventual să se introducă și un termen mai nou, cu timpul.
Eu nu am modificat, am lăsat sugestia ta. Deși în limba română NU EXISTĂ PERIORAȚIE! Dar poate are un sens să fim cumpătați, având în vedere că limba engleză este foarte lată, poate dacă pe viitor ne influențează, poate ar trebui făcute niște studii...
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Mă bucur că ai revenit și că scrii, ai încredere în perioada de recuperare și să scrii mereu poezii la fel de frumoase ca de obicei și cum este și cea de mai sus....
Felicitări pentru poem!
Pe textul:
„reîntoarcerea umbrei" de Ștefan Petrea
Claudiu, bineînțeles că ai dreptate, și eu la fel mă gândisem când am spus că noțiunea nu este greșită în românește, toată confuzia vine cred eu de la peiorativul din limba engleză. Cred că toți am citit când am fost mai mici Jules Verne, de exemplu, în călătoriile sale imaginare și ample din Africa, iar în traducerile respective sau în alte cărți similare, negri sunt foarte prezenți și frumoși, fără ca aceasta să deranjeze pe nimeni... Și eu aș pleca în Africa, să o vizitez, mi-s tare dragi popoarele respective, mai ales cele din Africa tradițională, care cuprinde civilizații mai vechi, tradiționale, care îmi provoacă un fel de tremur empatic și drag pe interior...
Mulțumesc mult amândurora pentru vizită și pentru explicații!
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Adică dacă spun ”negresă” este foarte ok. Poate ar trebui reglementate lingvistic anumite specificări, ca să știm și noi scriitorii, ce și cum.
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Leonard, dacă te poți tempera e bine, dacă nu eu părăsesc site-ul, lasă delirul în pace, mai bine vezi ce faci cu scenariul, pt că cunoscătorii știu. Mulțumesc că ai trecut. Fii echidistant, te rog.
Pe textul:
„Ultima dedicație, primul parfum..." de Iulia Elize
Pe textul:
„Libelule de pâine..." de Iulia Elize
