Sonetul casei celei de-a șaptea (Cu capriciu de compoziție)

La primul catren, aștept sugestii și comentarii, mai ales pe dl. Miclăuș, care este invitat să răspundă și să ghicească ”rețeta”, devenind astfel foarte bogat (cer procent). Dacă se va răspunde la ghicitoare.

Mult succes, tuturor repondenților...

În caz că se găsește rețeta, vreau și eu un (mic) procent, dându-mi seama de locul de unde se extrage acest mineriu și de șmecheria (invizibilă). Aștept... 50 de ani? 10 ani? Un infinit indiciu ar putea fi nisipul din zonă, dar nu sunt sticlar...

Mult succes!!! ( :) ) Eu oricum nu prea mă pricep la nimic tehnic. Măcar am venit cu ideea...

Mulțumesc domnule Stănică Ilie Viorel, să fie într-un bun augur, fie că am zis bine sau nu, cu privire la aur, e doar o idee ce merită certetată. Sper ca într-o zi să se descopere formula aurului, fie că e un indiciu bun mai sus sau nu e...

Într-un ton mai nostim ”ghicitoarea e baza”, fiind un indiciu către cercetare... Ea merită făcută, pentru că miza e mare.

Soluția ghicitorii e simplă, de fapt. Aurul brut se alege de pe lângă loc cu mult nisip, dintr-un râu, asta știe toată lumea, apoi dacă vedem și știm cultură generală cum se fabrică sticla și vedem de pildă gogoluțul acela roușu-auriu, care seamănă cu aurul, de la sticlărie, făcut din nisip, orice om cu scaun la cap poate deduce că aurul s-ar putea fabrica din nisip și e ușor.

Merită cercetat, zic eu. Dacă aurul se găsește în acele locuri, așadar el nu poate fi ”fabricat” natural decât din nisip.

Probabil, dacă am fi avut filmat un râu, pentru 100 de ani, am vedea prin ce procedeu natural, nisipul s-a transformat în aur pur, probabil nu se poate pune în practică, nu există filmat un astfel de râu.

Din câte știu, sunt cred prima din lume care aduce această idee.

și este una nedocumentată.
aurul nu se poate produce, el este un element chimic. că există în anumite proporții într-o rocă și de acolo poate fi extras, e altceva. dar nu merită, costurile sunt mari.

și 1 mil. de ani dacă s-ar filma un râu, nu s-ar putea transforma nisipul în altceva. cel mult s-ar descompune.
de ce nu ați mers pe reciprocă:- după 100 ani am vedea cum aurul se transformă în nisip. absurd, dar ar fi mai posibil/ poate în urmă cu 1 mil. de ani albi râurilor a fost din aur și în timp s-a transformat în nisip. aurul care se mai găsește azi sunt doar rămășițe care se transformă în nisip.

concluzia:- confuzia-i totală.

drăguț, de dimineață: Bună dimineața!!! Iată răspunsul meu: când ceea ce nu se poate obține pe cale cât de cât naturală, (aurul, perlele, sulful... ș.a.m.d.) se recurge la prelucrare prin anumite procedee ( căldură, distilare, rafinare...) sau combinații chimice auzite și nemaiauzite... Când nici așa nu se reușește, temerarul „cerceător” se transformă în „alchimist” cu speranța să obțină cel puțin ceea ce menționează vestitul nostru DEX la explicarea cuvântului ALCHIMIE. Acest sonet, cum se precizează și în titlu, ce-i drept, în paranteză... are câteva capricii, amalgamate... Nu mă consider în măsură să le separ pentru a da strălucire... aurului, valoarea perlei, importanță sărutului... Să fim fericiți cu toții, vă urez o zi bună, în sănătate.

E o supoziție, sincer nu mi-aș dori să descopăr eu adevărul, pentru că e un domeniu unde trebuie atâta cercetare, încât o ghicitoare de literatură nu are cum decât să fie aproape nimic. Cum am spus, se poate fi asta sau nu, e posibil to felul... De fapt, nu cer credit, cer poate recunoaștere pentru literatura pe care o scriu... Ideea poate ajuta pe cineva și este universală, dacă va fi dorit să caute, pe mai departe... O las cercetătorilor, dacă o vor... Mult succes îi doresc, celor dacă caută, în caz că vor căuta... Numai inteligența mea îmi spune că de aici fiecare va căuta, pt. că oricum eu nu mă pricep...

Domnule Miclăuș, Alchimiștii nu se ocupau (și) de nisip, dar poate în alte ghicitori de-ale dumneavoastră o să descoperim și teme încă mai interesante față de cea de sus, care necesită fonduri de cecetare și pricepere, dacă am dreptate, măcar puțin, probabil nu voi apuca decât să îmbătrânesc și tot nu se va descoperi, prin alchimie, ceea ce alchimia de mult caută...

Numai bine, vă mai aștept, cu drag!!!

dar aurul versurilor îl percep cu alte simțuri, Iulia, caratele îmi vibrează inima!