Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@iulia-elizeIE
Iulia Elize
@iulia-elize
Poezie

Febră lacustră

2 min lectură·
Mediu
draga mea prietenă
nu aștepta niciodată dragostea ea este trufașă și aspră
pe țărmul apelor dumnezeu întotdeauna trece singur în inima omului
când omul se naște dar și atunci când se duce foarte departe
dacă ții în mâna ta lacrima dacă lacrima ta o porți
până în casa lacustră a dragostei, nu te aștepta să ți se
deschidă o ușă
poate te vei împiedica pe drum de ploile acelea bombate ale realității
și de muzică de bach te vei împiedica dar și de manelele pustiului care
șuieră în urechea ta de ce nu e nimeni dincolo de ușă de ce nu
stai cu amândouă picioarele în apa aceea curată de sub căsuța
aceea lacustră și foarte frumoasă
de dincolo de ușă
unde iubitul tău poate obișnuiește să oglindească norii și stelele
noaptea, acolo unde ușa se deschide înspre dumnezeu și spre apă
dar nu, dincolo de ușă este doar un biet lighean și o fâșie de tifon
pentru sângele pe care îl vei plânge
cine știe câte lacrimi s-au adunat ca să oglindească o stea
de ce l-ai iubit? nu știu probabil că felul în care
îi stătea părul după ureche felul în care îmi mângâia părul
și aurul lui de pe deget îmi plăcea mult
viața mea pe degetul lui era foarte frumoasă
apa trece
pe sub podeaua locuinței lacustre, iar eu stau
ca un pod de lemn
fără niciun pirat care să mă urască de coaste, de noapte,
probabil ar plânge în cetatea voastră mică, lacustră,
poate te-ar urî citind aceste
versuri, și se joacă pe degetul lui mic cu firișorul tău de aur
cu inima ta s-a jucat se mai joacă până vei de de un alt
bărbat cu alt fir de aur, cu alt fir de viață
lacustra voastră locuință pare un mike passenger foarte trist
și dragostea
e o mare nebunie
044.178
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
306
Citire
2 min
Versuri
34
Actualizat

Cum sa citezi

Iulia Elize. “Febră lacustră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14111135/febra-lacustra

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu✓
ce scrii în ultimul timp, sau ce postezi în ultimul timp, Iulia, are așa o tentă de baladesc, de trecut adus în prezent, de fior, de pitoresc, de românesc...
este o continuă emoție, un fior liric care pare să caracterizeze românul acela pur, mioritic, unic. Mitologia pare a fi la îndemână, acel ceva care ne uimește pe măsură ce știm...
frumos!
0
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu✓
încă ceva, din punctul meu de vedere, în astfel de texte, nu-și au locul expresiile în alte limbi, spre exemplu, în locul titlului it's me aș fi zis așa de frumos EU SUNT ASTA.oh, sună mult mai frumos, real, delicat, românește!
0
@iulia-elizeIEIulia Elize✓
mulțumesc Ottilia, pentru păreri și aprecierile deosebite, o să modific textul, titlul. Încadrasem textul la personale, și de aceea păstrasem titlul acela, cam neinspirat. Oricum, mă gândisem să îl modific, probabil febra conceperii era de vină, de aceea l-am ales. Mă bucur că ai trecut, că mai scrii, că ești aproape.

Mulțumiri,

Iulia
0
@iulia-elizeIEIulia Elize✓
Până la urmă, nu știu cum e titlul, bun, rău, Ottilia, dar sper că e mai bine :)
0