De parcă clopoței ar suna. cling, cling sub zăpadă

Spune-mi tu, Sati de ce urmele acestea care mi-au intrat în tălpi, ca niște cuie îmi par acum preafrumos mirositoare, dacă privește Domnul spre mine, dacă ușile bisericii se dau la o parte și pentru oasele mele, ca să intre plecatul, aplecata și oasele, să se lase la pământ și să plângă, Mă iubești, Doamne? Și mă chemi la Tine cu milă? Spune-mi tu, Sati că eu mai mult curaj nici să am... căci la mine nu vin mieii la semn, nici ierburile și nici pomul nu se apleacă pline de roadă, nu sunt frumoasă, nici blândă nu sunt, spune-mi tu, Sati de ce urmele de ce urmele, Sati? lasă-mi ochii să se împle de lacrimi lasă-mă, Sati genunchii mei rămân ca și un clopot mic sub zăpadă, Dumnezeu mă iubește.