IGIrinel Georgescu
Verificat@irinel-georgescu
București
„To be or not to be, this is the question”
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
"Graur" își spune poetul Alin Ghiorghieș. Foarte drăguț acest poem. Cu tema naturii renăscute și a iubirii. Tristețea vine în strofa a treia la țanc, "toamnă" fiind în viața eului liric, în combustia interioară. Felicitări, las și pe alții să comenteze.
Aoleu, nu citisem finalul. Bun și el. Din modestie, e scris doar de-un "poiet". Bine așé.
Aoleu, nu citisem finalul. Bun și el. Din modestie, e scris doar de-un "poiet". Bine așé.
Pe textul:
„Primăvara în grădină" de Poietul Gării de Vest
0 suflu
ContextBa da. De ce "Mântuire" cu "m" mare? E titlu de film, e denumirea unui alt... vaccin?
Pe textul:
„Din lut ca noi" de Ștefan Petrea
0 suflu
Context"Erinii" nu rimează prin accentul de pe ultima silabă (obligatoriu), cu "opinii". Nici măcar cu "crinii" de dinainte. Așa că ultimul vers nu se leagă prin rimă de restul sunetului.
În schimb, mi-a plăcut că este doar cu minuscule scris, că are forță, că aduce puțin, într-un vers cu măslinii pe Ghetsimani c-un cunoscut poem de Vasile Voiculescu.
În schimb, mi-a plăcut că este doar cu minuscule scris, că are forță, că aduce puțin, într-un vers cu măslinii pe Ghetsimani c-un cunoscut poem de Vasile Voiculescu.
Pe textul:
„pe frontul rugăciunii" de FLOARE PETROV
0 suflu
ContextDacă nu era în final "Adevărul" scris nepotrivit, cu majuscule, dădeam steluță. E un sonet excepțional. Acum nu majuscule dau deloc. Ocrotitori de majuscule, pace!
Pe textul:
„ Sonet (CCCLIV)" de Cristian Vasiliu
0 suflu
ContextIarăși multe majuscule. Ce au toți azi cu majusculele? În germană-s multe, englezii au titluri cu majuscule. Noi suntem mai modești. Mă dor ochii de majuscule. Virgil Mazilescu scria numai cu minuscule.
Pe textul:
„Din lut ca noi" de Ștefan Petrea
0 suflu
Context"Răsărit de Soare" cu minuscule. Știu acum că vedeți deja învierea ca pe un mare Răsărit de Soare. Dar mai așteptați să vină și... stingerea finală.
Pe textul:
„Înviere" de Nincu Mircea
0 suflu
ContextÎmi place mult această scriere. E adevărat poem filosofic. Dar nu are o frumusețe estetică. Mai poate fi șlefuit. Sau nu? Prima strofă poate rămâne așa, e perfectă. Apoi, din primul vers al strofei a doua se strică textul. Ori se rescriu alte strofe, ori se mai pot îndrepta cele existente. Dacă reușiți două strofe aidoma ca valoare primei, după ce le văd și discut acord steluță.
Pe textul:
„Înviere" de Nincu Mircea
0 suflu
ContextPrea multe majuscule. Taie-le! Doar nu e broșură cu indoctrinare poemul.
Pe textul:
„Drumul cu lacrimi" de Emilian Lican
0 suflu
ContextAș fi dat steluță, dar mi se pare un text prea cuminte, cu eul liric feminin prea rezervat, plângăreț: "unde dorul neîncetat de oameni dragi este ca o colivie". Bine că nu este ca o... colivă, dacă iubirea s-a dus în mormânt?
Cum să se ducă marea iubire în cavou, dacă e nemuritoare? Spiritele ce iubesc rămân. Asta e credința în literatura mare a lumii.
Nu e adevărat că mormintele sunt casa în care va locui veșnicia. Oribil spus.
Cum să se ducă marea iubire în cavou, dacă e nemuritoare? Spiritele ce iubesc rămân. Asta e credința în literatura mare a lumii.
Nu e adevărat că mormintele sunt casa în care va locui veșnicia. Oribil spus.
Pe textul:
„Femeia cu îngeri" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextNu mai are voie omul să doarmă pe saltea cu soția, cu copilul, că îi ies vorbe imediat că ăștia au fost (contemplați odată), că s-au evaporat între timp, că-i acum singur. Dar poate că omul are și copii mai mulți.
Dacă ar vrea cineva să ducă altă viață neliniștită, o duce prin înșelăciune, trădând pe toți din familie, până la ultima rudă. Și cu poza copilului la piept s-o tragă alteia, altuia. Dar dacă iubește numai un bărbat ori o femeie nu trădează niciodată!
Dacă ar vrea cineva să ducă altă viață neliniștită, o duce prin înșelăciune, trădând pe toți din familie, până la ultima rudă. Și cu poza copilului la piept s-o tragă alteia, altuia. Dar dacă iubește numai un bărbat ori o femeie nu trădează niciodată!
Pe textul:
„El Viernes Santo" de Irinel Georgescu
0 suflu
ContextDacă tot sugerați atât de mult, o s-o rog pe iubită să scoatem în stradă și ditamai recamierul din dormitorul mare. Păstrez salteaua, puțin cocoșată de la atâta sărit pe ea... Are lemn masiv, doi stâlpișori priapici la spătarul lat de doi metri. Aș putea să-l tai, să-l dau rudelor ca lemne de foc, dar mi-e milă. Să-l ia cine-o vrea. Arunc și mobila mai mobilă de dormit din sufragerie. Și o laviță lungă de la intrare, de lemn, să nu ne culcăm nici pe ea vreodată. Arunc și mesele, două la număr. Și biroul. Să nu mai avem unde ne pleca capetele, decât pe jos!
Pe textul:
„El Viernes Santo" de Irinel Georgescu
0 suflu
ContextAbuz.
Abuz de încredere strânge un impostor. De la naivi.
Abuz de încredere strânge un impostor. De la naivi.
Pe textul:
„Ghicitoare 446" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextFalsificarea, falsificările.
Mânăriile. Meritele, diplomele false.
Mă gândisem la ofițerul sub acoperire. Dar indiciul mă face să mă răzgândesc.
Mânăriile. Meritele, diplomele false.
Mă gândisem la ofițerul sub acoperire. Dar indiciul mă face să mă răzgândesc.
Pe textul:
„Ghicitoare 446" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextMă intrigă și finalul:
"nu te mișca!
nu striga!
e doar un ochi(,)
un singur ochi,
de broască verde,
neputincioasă
bestie".
A vorbit omul sau broasca, ieșind afară dintr-un ochi de baltă c-un ochi clipind la unii cititori?
"nu te mișca!
nu striga!
e doar un ochi(,)
un singur ochi,
de broască verde,
neputincioasă
bestie".
A vorbit omul sau broasca, ieșind afară dintr-un ochi de baltă c-un ochi clipind la unii cititori?
Pe textul:
„nedumerire" de Kerkmann Gina Raluca
Recomandat0 suflu
ContextOribile versurile următoare:
"unde fremătam
goală de gânduri
și dorințe".
Este și greșit gândit, și eronat spus. Cum "am ieșit pentru tine?" Chiar "din miezul pământului", adică din magmă, iad? Facilitatea adresării, ca în cântece de copii!
"unde fremătam
goală de gânduri
și dorințe".
Este și greșit gândit, și eronat spus. Cum "am ieșit pentru tine?" Chiar "din miezul pământului", adică din magmă, iad? Facilitatea adresării, ca în cântece de copii!
Pe textul:
„nedumerire" de Kerkmann Gina Raluca
Recomandat0 suflu
ContextChiar așa cu "contopirea"? Feminitatea umană nu e de obicei așa de grăbită. Doar cea a vietăților inferioare omului, prin instinctul necontrolat de nimic. Fie este "uită-mă", fie este "uite-mă", nu ne jucăm cu nimeni de-a uitarea, apoi reivirea.
Pe textul:
„nedumerire" de Kerkmann Gina Raluca
Recomandat0 suflu
ContextMă onorează de fiecare dată și simpla urmărire de către tine, Leonard, a ceea ce scriu. Acasă la mine prefer să dorm pe saltea. Am scos patul, dar am preferat salteaua fără alt pat într-un dormitor. Și așa îmi place să fie peste tot, și-n străini. Scot salteaua din camera ce mi se dă, o așez pe podea, dorm. Nu chiar ca oamenii din Extremul Orient, ori ca vechii țărani români. Aceia preferau și încă mai preferă rogojinile. Pe paie aș dormi și mai bine. Și-n paie.
Pe textul:
„El Viernes Santo" de Irinel Georgescu
0 suflu
ContextLegenda c-o prințesă austriacă, Josefa și circarul de la Sidoli, bufonul-șef Iancu este atât de bine scrisă încât ne frământă gândul de ce n-a fost să fie mai mult. Dar este, una dintre poveștile de mare iubire ale lumii. Realitatea bate fantezia. Putem crede că ambii au existat, că Josefa cobora din automobilul Lanchester al familiei sale, la Capșa, că două luni și jumătate s-au iubit în draci.
Pe textul:
„Micul Paris cu circ italian și prințesă austriacă " de Sorin Stoica
0 suflu
ContextȘi tot coarne de rădașcă
să ai iar bani lipsă-n tașcă,
scăpărici din licurici,
să faci mâine și limbrici
să ai iar bani lipsă-n tașcă,
scăpărici din licurici,
să faci mâine și limbrici
Pe textul:
„Ajutor la digestie" de Mihai Miro
0 suflu
ContextDa, poezia înaltă, pură, de gradul unu s-a dus. Și-a trăit traiul. Am rămas paznici ai lirismului din urmă, de grad inferior. Nu mai reușesc nici eu să trec la acea sârmă de sus, în numărul poetic acrobatic de altădată. Mulțumesc mult. Ați receptat ceea ce era mai important din particularitățile verificării mele actuale: "atributele umane" nu sunt deloc "expansiuni", de cucerit publicul larg, ca pe timpul lui Adrian Păunescu, la cenaclul "Flacăra", ci ci retrageri mai fără torțe în sinele devastat, care doar se preface amuzat, sardonic etc.
Pe textul:
„Platitudini vesperale solo, fără joimărițe" de Irinel Georgescu
0 suflu
Context