Irina Nechit
Verificat@irina-nechit-0020579
„Să caște luna de lene și nimeni să n-o audă.”
Născută pe Prut, în R.Moldova. Am nevoie de poezie.
Spune-mi, te rog, ce înseamnă \"vreau să rămân întreg\"? Ai senzația că cineva îți afectează integritatea?
Pe textul:
„Ar putea fi" de Marinescu Victor
\"de trei ori pod
de trei ori turn
de trei ori gaz în cafeneaua veselă
doișpe mega pe secundă\",
până la \"în lipsa unui capac de rezervă/ îmi bag ... degetul\". Ultimele trei versuri pot fi eliminate, după părerea mea, dar vă rog, nu țineți cont de părerea mea.
Pe textul:
„Radio tranșeu" de diana weisz
\"să am părul lung împletit rasta să te bălăcești în cadă în timp ce eu fac omletă apoi să te furișezi umedă să te lipești de spatele meu ca de o blană iar eu să mă mișc ca o țestoasă din galapagos greu dar sigur că voi trăi o sută de ani cu tine drept carapace\"
Am mai gustat narațiunea și în ansamblul ei, place, totul place, în afară de afirmația \"nu mai sunt decât un teren arid de pe care au fugit toate viețuitoarele\", sună clișeisitc.
De ce nu riscați să postați capitolele aparte, ca cititorul să aibă răgazul de a citi mai atent?
Cu stimă, tama
Pe textul:
„el moare" de emilian valeriu pal
Pe textul:
„Ar putea fi" de Marinescu Victor
Cel mai tare e versul \"Cotidianul dă din coadă fericit\".
Acord o steluță pentru faptul că ați surprins înfățișările schimbătoare ale cotidianului într-un text cu formulări precise, ușor metaforice.
Pe textul:
„Din front" de Albert Cătănuș
Miriștea, grâul, aurul în fierbere, textul e ca un tunel luminos spre vremuri care au trecut și au rămas eterne.
Deosebit de interesant pasajul
\"se aude toaca e duminică
tata se trezește devreme se rade
în ciobul de oglindă aninat într-o creangă de măr
e atât de frumos cu pieptul gol ars de soare
iar mama îi toarnă apă cu ibricul pe spate\".
Poate că \"vânător de stafii\" e stereotip, dar în nasamblu textul a produs o stare de bine. tama
Pe textul:
„harnașament de mătase pe grumazul cailor de aer" de Elena Overhamm
Pe textul:
„Scrisori deschise din imprudență!(XIII)" de Ina Simona Cirlan
M-a tulburat mesajul, dar și organizarea cuvintelor, a imaginilor, armonia prezentă în starea depresivă. Foarte bune versurile
\"de fiecare dată când vorbeam
ceva
era strâns în pumn tare la spate
mai aprindeam o țigare
și mi se umfla sufletul ca o tobă\".
Cu stimă, tama
Pe textul:
„Knocking On Heaven\'s Door" de alice drogoreanu
Pe textul:
„fluturi în stomac" de ioana negoescu
\"la o haltă mă așteaptă
în cornul drept are opt copci
în cornul stâng stă înfiptă
pagina purulentă
de ce citești?\"
Nu știu de ce am citit textul, dar am găsit în el viață, tensiune, îți mai rămâne să rezolvi unele chestii tehnice. Cu stimă, tama
Pe textul:
„De ce nu?" de diana weisz
\"Mă voi înfige în pământ\" - frumos!
Iar versul \"un animal cu o singură moarte\" e de-a dreptul zguduitor. Cu stimă, tama
Poate că subtitlul e mai bun pentru titlu?
Pe textul:
„spectacolul neputinței mele..." de Gelu Bogdan Marin
\"nu-ți fie teamă și nu te-ncânta prea vivace
lasă apriga lună să latre hai hui
toate poemele noastre
vor mușca adânc din carnea albă a zilei
pe care din nebagare de seamă
am așternut-o vag
în ochii nimănui\"
Cu simpatie, tama
Pe textul:
„spre abator zâmbind o poezie" de Dana Banu
Dragi prieteni, Vă mulțumesc frumos că nu ați trecut pe lângă fructul suspendat între munți, ați stat să-l priviți o clipă și ați lăsat niște amintiri despre el în această pagină. Sper să ne mai citim și să mai trimitem mesaje poemelor care ne uimesc.
Vă doresc ploi luminoase, cu emoție, tama.
Pe textul:
„Altă gură" de Irina Nechit
Consider că fără primele două strofe poemul ar fi mai bun, doar că nu se leagă cerbul cu fotograful. Imaginea zidirii spermatozoizilor e foarte interesantă, poate fi folosită în alt poem.
Nu asculta ce-ți spun, scrie cum dorești, dar vara toridă ne face mai puțin autocritici, ne dă coșmaruri. Vacanță plăcută!
Pe textul:
„Spermatozoizi în tâmple" de Paul Gorban
Cu un astfel de început te poți lansa în orice aventură poetică, m-a atras imediat.
Mai remarc
- căderiel de soare din soare
- să-mi răcorească pielea de la călcâie
- o pânză de apă șifonată
- între mine și pielea mea începe hibernarea
Există însă și o moleșeală, o cădere în clișeu, de exemplu, iau în palme, o sting cu suflarea mea, o arăt vântului, căptușesc cu frunze. Palmă, suflare, vânt, frunză, e o inflație de astfel de cuvinte. Deci, alături de versuri scânteietoare, aveți fraze comune, așa îmi pare mie, și cred că vă puteți concentra atenția asupra acelor versuri care v-au surprins, v-au izbit atunci când le-ați scris. Sper ca nu veti lua în seamă ceea ce v-am spus.
Vă salut, tama
Pe textul:
„Între mine și pielea mea" de Alice Diana Boboc
Cu stimă, tama
Pe textul:
„Puncte de suspensie" de Floriana Vîntdevară
Dacă nu ar fi puțin stil urmuzian aici, m-aș teme să comentez cum te înduri să personifici Amiaza. E ca în basme, ca în parabole. Oricum, este formidabilă tristețea care \"mi se întindea ca un tort la picioare\".
De mult n-am văzut cuvântul \"cremene\" în poezie. Probabil, ai adus cremenea ca să iasă scântei din ea.
Cu stimă, tama
Pe textul:
„alpinism" de felix nicolau
RecomandatText scris ca și cum stiloul a fost pus în priză, versurile sunt încărcate de un fel de electricitate, e o stare pe care o traduceți prin cuvintele \"la fel poate să te calce trenul\". Oralitate plus brambureală plus limbaj elevat, construcție zveltă, iar tristețea nu are decât să crape.
tama
Pe textul:
„Îmbătrînesc scandalos" de George Asztalos
Ce fain ar fi poemul fără primele două versuri!
Am senzația că celelelate versuri vor să scape de sub presiunea (jugul) primelor două. Și ce frumos final: \"eterna mântuire cu ciocanul\". Nu știu, poate nu am văzut ceea ce trebuia să văd.
tama
Pe textul:
„tegumente și mucoase" de Vasile Munteanu
acest poem al tău absoarbe și emană frumusețe,
fără să stea în poziție de drepți față de canoanele hiperactuale, ce proclamă dependența de limbajul frust, tranzitiv, colocvial, agresiv, virulent sau minimalist.
Am citit și privit Geneza dintr-o respirație, povestea m-a acaparat fără să caut în ea priză la real ori secvențe viscerale, m-a șocat și m-a încântat vrăjitoarea ce \"mimează un step mut\", am auzit cum pământul \"își scârțâie axa molatec\", m-a impresionat și finalul - \"rădăcinile tale uscate îmi vor lumina pe umeri\". Notă excelentă pentru Geneza.
tama
Pe textul:
„Geneză" de Ligia Pârvulescu
