Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Knocking On Heaven\'s Door

1 min lectură·
Mediu
e timpul să-mi fac ordine în hârtii
n-am mai făcut de multă vreme asta

ar trebui să îmi pun sandalele
să trec salutând cunoscuți
să aleg colțuri în care încep străzile pe care trecuse
un război
s-ar târî în urma mea toate perdelele și toate râsetele
și toate lacrimile încuiate dincolo de ele
compresele și ceaiurile fotoliile de grădină albumele de familie și lămpile lor
declinate

ar trebui să zâmbesc discret

ar trebui să înfășor tot ce m-a durut
să le adun bine pe lângă mine ca pe-o haină prea largă
fiecare răsărit spălăcit sau cețos
fiecare urlet de prea mult bine
de fiecare dată când vorbeam
ceva
era strâns în pumn tare la spate
mai aprindeam o țigare
și mi se umfla sufletul ca o tobă

păreri curioase fâlfâie peste turle
muzica înghițită
se topește încet în nodul gâtului
ar trebui să mă întorc acasă

dacă aș ști unde e asta


neverending [Knocking On Heaven\'s Door]


064.730
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
157
Citire
1 min
Versuri
26
Actualizat

Cum sa citezi

alice drogoreanu. “Knocking On Heaven\'s Door.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alice-drogoreanu/poezie/1735441/knocking-on-heavens-door

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@irina-nechit-0020579INIrina Nechit
Ordine în hârtii, sandale pentru călătoria pe străzi, perdele și râsete urmărind personajul din acest poem ce pendulează între nostalgie și revoltă.
M-a tulburat mesajul, dar și organizarea cuvintelor, a imaginilor, armonia prezentă în starea depresivă. Foarte bune versurile
\"de fiecare dată când vorbeam
ceva
era strâns în pumn tare la spate
mai aprindeam o țigare
și mi se umfla sufletul ca o tobă\".
Cu stimă, tama
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
Tamara
eu cred că nu e nostalgie aici
nu aceea cunoscută
nu e decât urma unui jind după posesiuni pe care nu le-am avut niciodată
deci rămâne revolta
pentru că n-am învățat încă să zâmbesc discret
dar ar trebui
0
@ioana-geacarIGIoana Geacăr
E multă durere aproape discretă\"păreri curioase fâlfâie peste turle
muzica înghițită
se topește încet în nodul gâtului
ar trebui să mă întorc acasă

dacă aș ști unde e asta\"
Dacă n-ar trăda-o nodul din gât, dar e mai bine așa!
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
nodul se înghite și el și așa e totul bine și frumos
a fost odată ca niciodată ....și au trăit fericiți până la adânci bătrânețe
o fi funcționat?:))

îți mulțumesc de citire
0
mie asta-mi spune, ca o sinceritate
ca o șosea spre tine
ai mers neștiind până unde și de ce
dar cu hotărâre
timpul ăsta de-l chemi,
e ca o gură plină cu aer de-l tragi spre tine
...mi-a plăcut atât!!!
cu drag, Roxana
0
@alice-drogoreanuADalice drogoreanu
cred că numai hotărârea a rămas
de restul drumului nu mai știu

mi-e foarte dor de tine Rora
0