Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

În brațe

legat la ochi își suge degetul

1 min lectură·
Mediu
Copilul fricii doarme ziua în poala mea
legat la ochi își suge degetul
Se teme de omul din fântână
de rădăcinile sălciilor
de ruinele unui râu
de mirosul cărților
Fuge de limba de leu
de limba de om
simte privirea marelui muribund
Noaptea copilul fricii
mă duce în brațe ca pe o păpușă
trece prin fața oglinzii
legat la ochi
Se împiedică de o rădăcină
se prăbușește în râul ruinat
fuge de limba mea de om
de mirosul meu din cărți
Copilul fricii va fi tatăl
marelui muribund
084.737
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
88
Citire
1 min
Versuri
19
Actualizat

Cum sa citezi

Irina Nechit. “În brațe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/irina-nechit-0020579/poezie/1739265/in-brate

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
copilul fricii e tot frica. cu toate ca aici e in forma sa angoasanta, chinuitoare. nu e o teama punctuală, e o angoasă perpetua, teama de moarte, de neimplinire, etc. estea angst-ul uman asa cum il descria si heiddegger, ceva care se afla in umbra laolalta cu omul care vrea sa iasa in lumina.
0
@paul-gorbanPGPaul Gorban
in sfarsit, in sfarsit un poem pe care il pot citi pana la capat fara nici o oprire pentru comentariu. nu are nevoie de asa ceva. un poem despre angoasa. un poem despre om. Tamara este cel mai sincer poem pe care l-am citit astazi. Felicitari. Este f interesanta viziunea ta asupra angoasei. Ai reusit sa surprinzi platic o idee metafizica.

cu stima P.G. (a nu se citi Punctul G ;))
Mai trec Tamara
0
@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
‘Copilul fricii’ crește în umbra spaimelor noastre și se teme de profunzimi (‘omul din fântână’), statornicie (‘rădăcinile sălciilor’), decepții (‘ruinele unui râu’) și cunoaștere (‘mirosul cărților’).
‘Copilul fricii va fi tatăl marelui muribund’, căci teama ilogică este o boală ce face din om un muribund condamnat la viață.

0
@ioana-mateiIMioana matei
copilul fricii \"legat la ochi\" simbolizeaza aici o anumita superficialitate ce fuge (se teme,) refuzand sa constientizeze si sa accepte acea muritoare realitate in care poeta considera ca se petrece si pe care o descrie ...teama lui devine chiar un factor determinant al nasterii \"marelui muribund\"...
0
@irina-nechit-0020579INIrina Nechit
Leonard, angoasa e perpetuă, mulțumesc de comentarii atente.

Paul Gorban, ai remarcat sinceritatea, fapt pentru care îți mulțumesc.

Răzvan, interpetezi cu inspirație un text, astfel el capătă valențe noi.

Ioana, copilul știe că realitatea e muritoare și frica eternă, mulțumesc pentru ideea ta.

O zi frumoasă tuturor, vă mai aștept!
0
@cornel-ghicaCGCornel Ghica
interesant acest \"copil al fricii\". aceasta angoasa exprimata simplu si poetic.
felicitari.

cu stima, Cornel Stefan Ghica
0
Distincție acordată
@sophie-polanskySPsophie polansky
un text bun, despre frica, despre moarte, despre sufletul colectiv, despre trecerea dintre lumi, despre ce putem naște ca sentiment și creație, despre brațele care se întind și cuprind cu căldură și frică, ca un copil.
mi-a plcăcut în special ritmul de poveste spusă în șoaptă.
mulțumesc.
0
@irina-nechit-0020579INIrina Nechit
Cornel Ștefan Ghica,
mă bucur că te-ai oprit să privești acest \"copil al fricii\", ne mai vedem.
Medeea,
mulțumesc frumos pentru că ai observat atmosfera de poveste din acest text și, în plus,
o stea de la tine mă onorează și mă face fericită pe azi.
O vară strălucitoare tuturor!
0