Irina Lazar

Uită-te la tine, spre tine Spre ceea ce nu înțelegi și refuzi Uită-te în adânc în fântâni, Spre zone nelocuite, galaxii Toate învârtite frenetic de o mare cantitate de vid Tânjești după grădina

Tu ești un animal frumos care trebuie lăsat în libertate Nu suporți întunericul, dar te ascunzi îndărătul ușilor închise înjurând Ast-noapte mi-am rupt ciorapii de dantelă în timp ce te

Prin venele noastre ar putea curge o poveste spumoasă dar nu e vorba de asta nu-i așa? e vorba de un fel de posesie pe care tot vrei s-o acompaniezi jucându-te pe diverse strune apeși pe tonuri

În mine zac o sută de mii de asfințituri Nu mă întrebați ce e dragostea Întrebarea asta se surpă undeva adânc în întuneric poate de aceea orbesc brusc atunci când iubesc Singurul răspuns ar

atât a mai rămas până se face ora la care merg prin funzele roșii, număr geamurile sparte conspir împotriva umanității plec cu gândul la cioclii de pe acoperișuri în piața roz are loc o

Incredibil că după atâta timp nu am înțeles nimic unul din altul mă citești, la fel cum un fluture beat se izbește de geam, ai vrea să pătrunzi să-mi aduci iar în minte desenul acela frânt

Dezamăgită de neputința bărbaților ca de o rochie pe care am purtat-o prea mult sperând să mă facă frumoasă dezamăgită de cuvinte fără rost, de minciuni, de așteptări și presentimente Vreau

Mergem pe sârmă, uneori ținându-ne de mâini alteori ne acoperim ochii să nu ne auzim, să nu vedem ne umplem de lumea din jur într-un du-te-vino furtunos al aventurilor sado-maso topite-n nisip,

te afli printre oameni care nu vor să mai simtă dragostea tu însăți o statuie gratificată cu flori și lumânări la picioare ca un loc unde a murit cineva intr-un accident cumplit o damigeană de

Tu ești o moară de măcinat suflete La întâlnirile cu tine se practică exorcizări sângeroase și nu mai vreau Să se înfigă în corpul meu ace destrăbălate de parcă aș fi o păpușă vodoo Devine

Cum să ucizi o dragoste bolnavă, așa cum altădată bacantele spărgeau ulcioare de pământ în loc de fericire să vezi roșu, în loc de îmbrățisări să vezi oglinzi în loc de spaimă, umbra ta

Să începem să ne căutam dincolo de ochii întunecați iubirea mai rău e ca a trecut jumătate din viață sau chiar mai mult și încă nu știi să iubești mâinile tale stau încleștate într-o lungă

Primăverile băteau în ochiul albastru al cerului brândușele și viorelele astupau pământul cu totul apoi în pădure se țeseau rugii, salcâmii atât de mult încât toate astea năvăleau peste drum,

Să spunem întotdeauna adevărul, ce-i asta eu l-am spus și regret bărbatul acela nu merită, celălalt nu îmi dau buzele cu ruj, mult ruj, privind în oglindă gura mea se întinde într-un sărut către

Lucruri care nu se spun, care dor Explodează dintr-o dată, ies la suprafață ca un fel de floare otrăvitoare care ți-a depășit mintea controlul și își face loc prin mâini, prin cap, prin

Discuția despre noi doi a încetat Discuția despre mine și el a încetat De acum va trebui să trăiesc cu mine toată viața Să-mi imaginez că sunt fluture sau că sunt pe malul mării sau, de ce

Tu ești toxic ca un aer otrăvit și totuși te respir așa cum membrele își caută juliturile, așa cum sângele închegat cere noi răni, așa cum durerea naște durere. Ești toxic. În mintea mea

Într-un moment sublim am uitat că exist tot atunci mi-am dat seama că tu nu ești decât o mască albă printre alte măști Într-un bal în care am vrut să te întâlnesc o strângere de mână, un good bye

pe Titania,unde m-am exilat, o colonie-închisoare, noaptea durează 42 de ani Întâmplător Nu am ajuns la acea vârstă Inevitabil Bărbați indisponibili emoțional au scrijelit pe ziduri tot felul

O imensă singurătate se ascunde dincolo de stele Dincolo de noi Acolo unde ochii nu au privit Ceea ce e esențial e albastru În sufletul tău rănit În teama de întuneric și de locuri

Îmi plac cizmele reci, ascuțite ca o lovitură peste ochi cizmele ce te trimit în noaptea adâncă solitudinea, ca o abatere pe o cărare prost luminată aroma de scorțișoară a depărtărilor sunete

Femeia care iubește prea mult nu știe să toarne vinul în pahare Varsă pe alături, le umple până la refuz, te îmbată de ea și de vinul ce-a curs pe picioare Femeia care iubește prea mult te