Despărțire

Lucruri care nu se spun, care dor Explodează dintr-o dată, ies la suprafață ca un fel de floare otrăvitoare care ți-a depășit mintea controlul și își face loc prin mâini, prin cap, prin sânge țâșnește oribilă în văzul tuturor în același timp ești mânată de simțuri într-o teribilă angoasă ai vrea să dispari să ignori să fugi transformarea este însă inevitabilă, simți că nu mai poți sufoca acea buruiană independentă te-a dus, totul s-a dus neliniștea te ucide, goliciunea ta poate îi sperie pe ceilalți tu nu mai ești tu un regret se întinde imens, ca o pată de cerneală în apă.