Poezie
Circus
1 min lectură·
Mediu
Uită-te la tine, spre tine
Spre ceea ce nu înțelegi și refuzi
Uită-te în adânc în fântâni,
Spre zone nelocuite, galaxii
Toate învârtite frenetic de o mare cantitate de vid
Tânjești după grădina aceea pustie
În timp ce te agăți de disperarea celorlalți
De întrebări și răspunsuri ca niște ecouri
În timp ce creezi suferință
Alungând curbele disperării
Pe drumurile pe care mergi zilnic
Carusele informe te cară spre nicăieri
Oameni îți zâmbesc
Zâmbete care se preling pe alături îndată ce întorci spatele
Clădiri se năruie în amintiri fantasmagorice
Lumini se sting se aprind
În orbitele goale de atâta nesaț
Setea lumii nu se va stinge niciodată
Tu cu tine.
001.652
0