în paranteză

(sentimentele noastre novice sunt pierdute în întuneric la fel ca niște fragede zăpezi pândite de umbră, se topesc, treptat își pierd conturul se preling în amintiri, până se vor topi ca ghețarii la poluri) (sâmbetele sunt zile ca niște jocuri, duminicile se leagă cu cordon de ombilicul plictiselii în casa veșnicilor spânzurați, toate zilele la un loc te sugrumă fără scăpare) (am văzut o tânără poetă pe net spunea ceva de vagin și de carne de mici, fără să vreau mi-am adus aminte de exercițiile kegel și de beneficiile lor nu e nevoie să mai frămânți nimic între degete, am spus totul e carne vânătă așteptând sarea).