rochia albă

În tot acest joc, ești tu cu o vârstă ambiguă, biete viespare în care ți-ai amorțit simțurile într-o vreme sau alta te doare pe rând orice vorbă, ca o coastă smulsă din care nu prea ai cum să faci vreun bărbat o iederă după care te-ascunzi, un frunziș atât de des, încât doar temerile sunt cele care te pot vedea în depărtare se leagănă în vânt singurătatea într-o rochie albă.