Jurnal
Masochism cinci
1 min lectură·
Mediu
Port clopoței la gât, mă joc cu tine
până spre dimineață când vin roiuri de albine
să ne înțepe, atunci ne ascundem sub pat,
invocăm spirite extraterestre
să ne scoată din amorțeală
nu suntem inteligenți, suntem două creaturi
desene rupestre într-o peșteră
tu ai o suliță, eu un fluture viu în palmă.
055.480
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Irina Lazar
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 52
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Irina Lazar. “Masochism cinci.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/irina-lazar/jurnal/14117884/masochism-cinciComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
"nu suntem inteligenți, suntem două creaturi
de pe care se iau desene rupestre
tu ai o suliță, eu un fluture viu în palmă."
:)
de pe care se iau desene rupestre
tu ai o suliță, eu un fluture viu în palmă."
:)
0
Frumoasă imagine, Eirene, aceea cu fluturele, de fapt remarc construcția plastică a întregului poem. Așa pare, ca o acuarelă, ca o singură tușă pe pânză, cu pensule înmuiate în diferite culori.
0
Mulțumesc pentru steaua de mare sau cea care vine de la mare, normal că și eu îmi asum vina pentru poeziile astea, ce-o mai fi și ele, mici doze de masochism, încercări, tușe pe o pânză imaginară, arpegii, matematică. Domnule Ioan Mircea Popovici, mereu aici pentru a deschide porți și pentru a aduce un zâmbet, printre rezolvări.
Mulțumesc pentru sugestii și aprecieri, Victor Marinescu. Mă bucur că mă citești ;)
Iulia Elize, încântată.
La mulți ani!
0
aici ai un contrast între senzația de senzualitate și cruzimea sugerată de ”tu ai o suliță, eu un fluture viu în palmă”, de acolo vine masochismul tău. Dar până la urmă este joc, așa cum îl conștientizezi - ”mă joc cu tine”. Interesante metaforele ”roiuri de albine” referitor la lumină, și ”spirite extraterestre” - referitor la gesturile noastre diurne/matinale.
Despre ideea de trecere și vis (”nu suntem inteligenți, suntem două creaturi / desene rupestre într-o peșteră”), aceasta este atenuată de lipsa de lux portantes (be-hav(e)-iou(you)-r(are)), sau de reflecție, dar această superficializare este necessară în jocul tău de contraste.
În cele din urmă rămâne senzația de joc și gustul amar din ultimul vers. Poate asta ai vrut, who knows...
Despre ideea de trecere și vis (”nu suntem inteligenți, suntem două creaturi / desene rupestre într-o peșteră”), aceasta este atenuată de lipsa de lux portantes (be-hav(e)-iou(you)-r(are)), sau de reflecție, dar această superficializare este necessară în jocul tău de contraste.
În cele din urmă rămâne senzația de joc și gustul amar din ultimul vers. Poate asta ai vrut, who knows...
0

din fuga calului
în valea radicalului
luam jocul în serios
din noaptea înstelată
acum, nu altădată
o stea mare
ultramarină
pentru care-mi asum
întreaga vină
“ne ascundem sub pat,
invocăm spirite extraterestre
să ne scoată din amorțeală
Port clopoței la gât, mă joc cu tine
până spre dimineață”