guerilla sunrise

vei fi uitata uitand uitarea ar fi spus michel ascunzand cartea cu nichita pe coperta, eu radeam neglijent, lasam paharul sa fie remodelat in cioburi, sange si tequilla sunrise, peste ziua in care a inceput sa-mi pese.
C.
p.s. Bun poem, perfectibil, dar al naibii de bun la gust.

Da, Claudiu, tequilla sunrise. M-au bucurat trecerea ta și mesajul de dincolo de cuvinte. Să sperăm că va avea efectul scontat. Ce sugestii ai avea de făcut (spun asta a propos de \"perfectibil\")? Mi-ai stârnit curiozitatea. Aștept cu interes.
Cu prietenie,
Irina

o.k. pe fuga si destul de lapidar:

\"dresat sa rasara\" - imi pare din punct de vedere fonetic destul de neinspirat.

as folosi in loc de \"orasul inca doarme\" varianta mai naturala \"orasul doarme inca\" atat pentru curgere cat si pentru semnatica dubla intarita astfel(orasul doarme inca /pe sub pleoapele mele/incepe razboiul)

in aceeasi ordine de idei as elimina tot ce poate parea in plus. Ex. ei sunt..soldatii. Poti renunta la \"ei\"..etc

de asemenea , as lua cu mare atentie fiecare vers in parte si l-as rupe de text sa vad daca ramane un vers sau doar o propozitie fara \"ceva\".

as evita repetitia acelorasi cuvinte in text (vezi razboiul, soldatii...cauta sinonime sau rescrie)

cam in sensul acesta se poate lucra pe textul de mai sus in opinia subsemnatului.
Succes!

Mulțumesc, Clau, pentru precizări. Voi ține cont de ele, când voi lucra textul a doua oară. Te mai aștept!

off-topicul e aici, pentru ca fiecare dialog in sine poate fi acuzat de impotentia coeundi, asta sa folosesc si eu un termen medical prin care sa epatez.

Stii ce nu imi mai place in textul de mai sus?
Faptul ca incepi cu
\"am pornit la vanatoarea...\"
iar apoi ai un
\"in fiecare zi ...\"
Asta cred ca ar fi o observatie referitoare la nivelul logicii interne pe care mutlti autori nu o urmaresc in versuri.

Din fericire, pentru orice om care a citit o carte de estetica, exista si salvarea din aceasta pseudo-capcana.
Uneori Poezia e la fel de frumoasa si fara aceasta haina.
Sa auzim de bine,

Spui că există o logică a poeziei. Cineva, mai cusurgiu de felul său, mi-a mărturisit că în multe din textele pe care le-a citit (la poezie mă refer) există una-două sau mai multe texte aproape independente, \"înghesuite\" cumva de autor într-un singur text, în ideea ca poezia să capete astfel \"greutate\", să fie \"stufoasă\". Nu știu dacă pot considera în cazul textului de față că s-a petrecut o astfel de \"alăturare\", sper să nu fi simțit cum că ar fi vorba de o ruptură \"irevocabilă\" acolo, înainte de strofa a treia. Textul a curs de la sine așa cum l-ai citit, nu e lucrat aproape deloc. Urmează. Să auzim de bine,

incep sa devin fana, ti-am citit cateva din textele tale. asupra poeziei nu am de spus decat ca vad o anume dedublare care ma suceste pe toate partile si raman cu un gust placut al scriiturii tale.
imi place ca ai zis ai postat poezia nemodificata... asta pt ca reda exact ceea ce ai simtit in momentul acela... poate o vei rescrie. totusi, nu simti putin un gust amar? toata starea aceea se va transforma si atunci, desi poezia va fi perfecta din alte puncte de vedere, registrul afectiv va fi altul...

Adina, îmi pare rău că am ajuns să-ți răspund la comentariu după mai bine de o lună de zile. Am recitit textul deja modificat, în varianta existentă pe site, și cred că dreptate. L-am mai lucrat între timp. Cred că și-a pierdut din \"originalitate\", așa cum o înțelegi tu. Nu-mi pare rău, pentru că avantajul celor care scriu este că pot vedea drumul unui text de la începuturile sale și poate până dincolo de orizontul imediat al \"realității poetice\" :). Mulțumesc pentru vizite și comentarii și te mai aștept!