Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@irina-iacovescuII
Irina Iacovescu
@irina-iacovescu
Poezie

poem obiectiv

acvatice

1 min lectură·
Mediu
într-o dimineață oarecare
după alte câteva mii de secunde
aerul acid și-a lepădat pielea galbenă
timpul dintr-o anumită formă comună
își caută timid poeții dispăruți
după această călătorie
ne vom naște din nou într-o altă liniște
copacii acvatici din nopți fără nume
vor pluti pe retina fluctuantă a amintirii
departe de somn
dincolo de toate acestea
plecările cuvenite mai schițează prezențe
în urma noastră fiind încă ne rugăm să mai plouă
să plouă ca într-o viață pe care n-o recunoaștem
din mijlocul instantaneului neclar
065.489
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
84
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Irina Iacovescu. “poem obiectiv.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/irina-iacovescu/poezie/84532/poem-obiectiv

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioana-negoescuINioana negoescu✓
Dacă spun uoff! înțelegi ?

Poemele tale au o transparență oarecum acvatică; parcă ar ploua din tine...

Cred că totuși acesta este un minunat poem subiectiv.
0
@irina-iacovescuIIIrina Iacovescu✓
Da, Ioana, înțeleg ce vrei să spui! Mă bucur să te regăsesc în pagina mea și mă bucur că ți-a plăcut textul acesta. Poemul este subiectiv într-adevăr :). Te mai aștept!
0
@aAA✓
Aerul reptil se zbate pe malul nedeterminării: o dimineață oarecare, o anumită formă comună, nopți fără nume, retina fluctuantă, mijlocul instantaneului neclar.
Mi-a plăcut mult incursiunea prin poemul tău crepuscular.

A.
0
@irina-iacovescuIIIrina Iacovescu✓
Bine te-am regăsit! Mulțumesc pentru trecere și comentariu -mi-ai oferit o altă perspectivă asupra poemului. Ne citim!
0
Distincție acordată
@bbBbb✓
\"dincolo de toate acestea
plecările cuvenite mai schițează prezențe\"

Prezenta ta a devenit una obiectiva in acest mediu, acvatic si din ce in ce mai subiectiv...

Un poem bun in \"mijlocul instantaneului neclar\".

Placut mult !
0
@adriana-marilena-stroilescuASAdriana Marilena Stroilescu✓
“într-o dimineață oarecare
după alte câteva mii de secunde
aerul acid și-a lepădat pielea galbenă
timpul dintr-o anumită formă comună
își caută timid poeții dispăruți”

Ma simt bine in dimineata asta aici, in poemul tau care ma face sa inteleg inca o data ca omul nu este o insula de sine statatoare, fiecare fiind o farama din continentul uman, mai echilibrat curgand inceputul de saptamana peste mine cu o zi nu tocmai oarecare de luni.

amadriada

0