Ionut Simion

m-am trezit si eu dupa ceva vreme, insa m-am trezit la timp dupa cate se pare, adica dupa d-nul Adascalitei care spune lucrurile asa cum le vad si eu , poate cu un mic plus in felul in care le-a pus in pagina.
Sunt fan Exarhu de atata vreme incat nici nu mai stiu bine cand a inceput totul :Rondul de dimineata , Rondul de noapte , expozitia aceea despre \"kitch-ul la romani\" , Plai cu Boi , Catavencu(mai nou).
Nu mi-a inselat niciodata asteptarile si a devenit un reper cert de moralitate in vremurile astea.
Asa ca \" bai doamnelor si domnilor , bai domnisoarelor... \" Razvan a binemeritat intotdeauna de la patrie , nu stiu alt om din media romaneasca care sa fi incercat macar ceea ce a facut el: sa schimbe ceva in noi.(sper sa fi reusit macar in parte!)

Silvia , plecaciune! amputatia este la locul ei si se refera la felul in care dragostea iti altereaza perceptiile.
Domi , draga mosului , eu stiu ce sa zic de imprumutul respectiv? nu7 prea ma pricep la astfel de transferuri(just joking) sarutam dreapta!

Multumesc mult Domi , plecaciune d-lui Nanu!
Cum am trecut destul de rar in ultimele luni prin acest loc m-am temut ca am ruginit prin partile esentiale asa ca am postat oarecum cu teama ultimele texte.
va raman indatorat!

e pentru prima oara cand ma incumet sa adaug ceva unei scrieri postate de domnia ta si asta in parte pentru ca erau atat de frumoase incat o lauda in plus nu ar fi contat prea mult...
imi aduc aminte,cu scrierea ta,de un documentar despre India in care o americanca marturisea ca nicaieri in lume nu a vazut atatia oameni zambind si ca pesemne noi vom fi pierdut ceva de vreme ce in acea societate banul era pe ultima pozitie-axiologic vorbind...
imi amintesc de un cal, ce il alintam pe vremuri,de felul in care-mi umplea mainile de umeda recunostinta in fiecare zi...si de faptul ca acum dupa atatia ani cand mai ajung sa-l vad are aceeasi atitudine,singulara,de iubire...
am si o intrebare sa-ti pun,dupa ce am revazut zilele trecute,pentru a nu stiu cata oara \"The english patient\"cu imaginea aceea in care cei doi zboara spre \"taramul vanturilor\",.......o intrebare spuneam:ce se intampla cu iubirile noastre cand noi plecam?...cu iubirile noastre fundamentale?

ma bucur daca v-a placut atunci o sa-mi placa si mie :)
eu o gasesc nimerita acolo unde este Marinule! de virgula zic!:)
multumesc!

multa vreme a trecut de cand nu am mai pus vreun gand sub o poezie a Neisei insa promit de acum sa fiu mai grijuliu :)
incep printr-o mica observatie:forma literara ar fi \"firimituri\" insa este posibil ca si \"frimituri\" sa poata fi acceptata desi eu unul inclin spre prima varianta
constructia este interesanta, cu formulari convingatoare si neprafuite iar ca o dorinta personala gasesc ca ai fi putut evita formularea\"eu insami\"
atat deocamdata!

am reusit sa ma intorc la textele tale Carinule si dintre cele ultime il prefer pe acesta cu toate ca-mi aminteste de un individ barbos pe care-l pretuim deopotriva.
este foarte bine ca obisnuiesti sa scrii in mai multe registre stilistice chiar daca eu raman fidel acestei forme oarecum baladesca.

limpezime, suflet, curgere neopintita...da, este poezie aici!
\" ne-am zidit unul pe altul
intr-un perete de iarba...\"
Foarte frumos!

poezia asta poate tine loc de ancora si in acelasi timp de vasla, panza alba si in aceeasi masura mana care tine penelul, marturie de credinta intru \"Nascutul Dintai\" sau blasfemie obidita ce se intrevede untr-un ungher de suflet omenesc...
eu nu zic decat ca se intalneste rar asemenea scriere, restul e ...

la multi ani Amule si toate implinirile dupa care vei fi tanjit sa devina realitate cat mai curand!
Ionut

am cunoscut pe cineva din Costesti(Buzau) ce avea deasemenea inclinatii literare pe numele ei de domnisoara Mihaela Enache si spun asta in cazul in care vei fi auzit de ea.
sa ma intorc insa la poezia de fata remarcand intai resemnarea plina de obida cu care vorbesti despre \" sortitul meu, cel nesortit\"
imi amintesc de o fraza intalnita intr-o carte a junetii( banuiesc ca nu-si aminteste nimeni de Oana Catina) pe care incerc sa o redau aproximativ\" nu esti barbat pana cand nu ajungi sa fii lacrima unei femei\"
este aceeasi duruta frumusete si aici si acolo socotesc eu!
sarutam dreapta!

surprins placut de parerile magulitoare ale domniilor voastre!
Luminita stiu ca pacatuiesc insa nu ar avea nici un rost sa ma schimb acum.

ar fi de evitat repetitia \" culorilor\" insa o spun doar pentru ca alta obiectie in privinta poeziei nu am.
are parfum si in mine \" se face septembrie\" atunci cand o citesc. :)
Plecaciune!

as fi cerut altceva in locul primei strofe, este un pic cam prea banala imaginea, nu gasesti?
nici la o doua nu vibreza nimic in locul unde se presupune ca atinge poezia insa restul rascumpara toate aceste neajunsuri.
ridic un deget si pentru ceilalti ce vor veni sa te citeasca insa te rog, daca poti, sa schimbi cate ceva in inceputul poeziei.

am venit manat de curiozitate in primul rand datorita numelui ce-l imparti cu o draga si \"dilematica\" autoare.
poezia este de o delicatete care se intalneste destul de rar in ultima vreme si ma felicit ca am ajuns s-o citesc fie si la o saptamana dupa postarea ei.
Bun venit Adina!

mi-a fost teama din clipa in care am inceput sa citesc aceste randuri, teama ca or sa-mi placa prea mult...
am citit pe parcursul mai multor ore, in doze mici pana ce simteam cuvintele adunate primejdios in noduri si asezate sa-mi opreasca respiratia, asa patesc de fiecare data in fata frumusetilor inexplicabile.
am fost tentat pentru putina vreme sa-l invinuiesc pe Sabato si proiectiile pe care le imagina traind din sine spre sine
insa nu era drept asta aveam sa inteleg mai tarziu.
este agonia unui om care se atomizeaza, se descompune deoarece in felul in care este alcatuit acum nu-si mai poate justifica arderea.
si atunci cand se va recompune, intr-un noiembrie-daca am inteles eu bine, va fi fost ramas doar o cicatrice, o pata ce se va estompa si mai mult in timp
cred ca site-ul este prea mic pentru ceea ce a scris Adina aici, poate ar fi nimerit sa se inventeze un alt mod de evidentiere a unor texte.
poate ar trebui sa plecam toti de aici si sa lasam ca marturie a faptului ca aceasta comunitate va fi existat doar textul ei.
oricum ar fi eu de astazi cred ca ma pot socoti mai bogat!
Multumesc mult Adina!

imi place mult pentru ca se simte incarcatura de suflet la adapostul fiecarei silabe...
Multumesc!

Pe plaja-n 2Mai
sorb astmatic
cu-n pai
dintr-o vodca..
uit de revolta
si-mi chem
picioarele sub sezut
lungesc linistea
unui sarut
peste valuri
intrate in rut
iar dupa toate astea
ma dizolv intr-un surogat
de uitata chemare
si tot a intamplare
ochiul se scalda-n
a ta frumusete
cu o dulce ameteala
ma spanzur de viata
ling orizontul
pe geana
cer imprumuturi
de incantare
spre a te imbratisa
cu o mare de cais inflorit
si in plus
totul se cerne nespus..
Heei!nu ma treziti!
la cherhana
borsul de peste
drege acru
si ma musca de deste
asa ca te conjur
mai vino intr-o viata
intr-o vara
sa stam la gazda-n 2 Mai
muza sprintara
caci te dau
cu uleiuri de eternitate
pe ochi..
peste buze..
pe spate...


.......................
un text mai vechi dintr-un 2 MAI pe care o sa mi-l amintesc mereu asa cum era atunci...

mult noroc si fericire Veverito!
inorogul va doreste tot binele din lume!

De prea frumos m-nchin Marina!
cu trecerea timpului devenim din soimi pasari de curte?
nu mai tintim cu privirea orizontul ci doar marginea plapumii pe care o potrivim cu grija sub barbie?
se pare ca asa si intampla si-i mare pacat de stofa noastra miraculoasa!
poezia asta a ta ma face sa fiu mandru ca dintr-o ironie a sortii ne inrudim virtual, foarte mandru!