Desi vad azi ,in oglinda prinsa-n perete,
Cum peri albi,doi,patru-mi scapara-n plete,
In cea din launtru-s inca copil,
Usor ca un fulg,un pic imbecil...
Cum o parte
Ploaia a sters cenusa din ochi,
Am ramas cu un curcubeu intre dinti..
Vand un suflet doar putin folosit,
Il dau pentru douazeci de arginti...
O sa impodobesc cu ei condurii,
Vorbeste-mi intr-o limba uitata,
Ce incalzea inlauntru un manz,
In timpul cand imperiul de iubire,
Se insinuase si la tine-n gand.
Caisii plansi in dimineti laptoase,
Macii
textul ce urmeaza este o rasuflare de iarna,scrisa-n 2 minute si de aceea daca va pare usor superficiala...ma rog de iertare!
Sarbatori fericite tuturor si implinite dorinte in anul ce va sa
Ma iarta ca ti-am scris cu taciune pe frunte,
Epitaful viselor mele marunte..
Pentru o vreme desenul de verde al vietii,
Imi asternuse cu iubire si zambet peretii..
Acum,desfacut in
Am sa te Stefan Augustin
In ochiul meu cel bizantin,
Si n-am sa trec daca ma lasi
Sa-ti fiu o vreme unicul Doinas.
Sunt mai batran cu inc-o noapte,
Mai risipit cu-n fel de
Mi-am pus cuvintele in cui iubito,
Departe esti definitiv,
Si greu\' abia acum incepe,
Caci te iubesc retroactiv.
O noua iarna fara tine,
Zapezile nu-mi mai ajung,
Se strang in
Desenez,de o vreme,migrene
Exilate din mine,copiate,
Indopate cu vitamine,
Cresc anapoda,fara rusine.
Exorcizeaza-mi tamplele,
De diminetile trecute,
Cuvintele pe buze incepute
Si
Mi-au slabit puterile de mag...
Nici macar primaveri decente
De o vreme
Nu reusesc sa mai fac
Pana si florile rebele
Ce inca infloresc
Sunt rapite din mine
Atunci cand rapus de
Nu te gasesc acasa cand plec de langa toamna,
Cu pasul imblanzit de-o nestiuta teama,
Ramane doar o urma de cer neterminat,
Cuvant ce poarta ochiul pe malul celalalt.
In brate-mi
Cuvinte isirate sangerand pe hartie\'
De un suflet absent,ramas necunoscut,
Caruia i-a crescut maseaua de minte,
Si apoi,cariata de vise,a cazut..
De o vreme clipa rasare
Ma lasa de adorm in visul,
Ce nu ma-ndestuleaza niciodat,
Cauta-n port corabia lui maine,
Si adu-mi calul negru langa pat.
Desculta te intinde peste perini,
Cu dorul meu navalnic
Trece-mi in cont o toamna expirata,
Lasa in urma turma ta de cerbi,
Gateste-mi de turnir ultima soapta,
Ce te asteapta spanzurata-n frig.
Platesc inca un rand de viata,
Sa te
Sunt lumi singure-n care traim
Alunecand cu lasitate,unul dupa altul,
Intepam sufletele celorlalti, varsam o lacrima,
Apoi ascundem cerul murdarit cu apusuri.
Unul dintre noi are o aripa
Ma despart de toamna cu tine,
Sa nu-mi mai simt frunzele,
Tanguind galben a trecere de samanta
Si a pustiita de lipsa dorinta.
Ma impart cu noaptea de tine,
Culegand din ger trecutele
Stins,tot mai stins,se aude in tine gandul ucis,
Amar si negru se mananca in cercuri pamantul,
Prelins peste buza nefericitei mele iubiri,
Tristei mele amagiri si degeaba traire.
Se mai
Tu, ziua mea de aripa,
Ceasul migratiei mainii mele stangi
Pe chipul tau,adormit inauntru.
Eu, copacul ramas samanta,
Ochiul adancit si sapat in malul carnii,
Instrainat de anotimpul
De nicăieri ajunge în mine
O stare de absență a firii,
A rotunjimii cuvântului nerostit,
Culoare a pașilor spre ultima desprindere,
Cenușă a privirilor rămase orfane,
Oase golite în palma
Nu stiu decat o stea de aproape
Si aceea usor stinsa,pe maini cu pulberi uitate,
Rasaritul ei ma aduna din nopti,ratacit
Si ranit de privirile celorlalti visatori.
Nu ti-am mai povestit din
Ma intorc spre tarmul uscat,
Unde lacrima-i de nisip si degeaba;
Copiii se nasc infinit de tristi,
Si nepatrunsi de spatiul rotund al iubirii.
Imi las palmele-vasle in pietre,
Spre
A fost o vreme cand intelegeam si iubeam norii,
Ii cunosteam dupa nume pe fiecare,
Iar transpiratia lor imi amintea diminetile noastre,
Dintr-un inceput cu inorogi si tu neichipuit de frumoasa.
