Ion Mihaila

Eram copil Când cineva m-a întrebat Ce mi-ar plăcea să fac atunci când voi fi mare. Am răspuns grăbit: - Să sap fântâni!Fântânar! De-atunci, în toate visele mele Forez fântâni, Fântâni

De câte ori simt o batistă în buzunar nu mai am puterea să plâng așa că,niciodată nu voi învăța să port acest accesoriu. Vreau să simt, cum fierbinte, lacrima sfârâie pe obraz ca untdelemnul

\'ei măi, cititorule! Tu ai impresia că dacă citești și știi să citești printre rânduri, pe deasupra lor și din orice poziție crezi că ai viața mea întreagă în palmă ? te văd cum

Înainte de a mă naște am stat cu Destinul la o cafea și am legat o prietenie așa, pe bune iar el m-a rugat să-mi trasez singur în palmă liniile Lui.El s-a plictisit maxim, în ultimul timp și-mi

Mi-am adunat toate clipele frumoase lângă mine ca pe niște jucării și-am oprit timpul preț de un ceas... erai doar tu, ora se umpluse cu tine ca o călimară iar inima mea, ca o peniță scria

Femeia…. Am făcut cunoștință cu ea atunci când Mă strângea la sân iar căldura dragostei Ei Mă făcea să mă opresc din plâns Era scumpa mea mamă... Am cunoscut-o pe marginea unei întâmplări, În

E atât de târziu... privesc la iubirea mea cum doarme și părul ei răsfirat pe pernă îmi pare că sunt gândurile din inimă ce vin spre mine, știu că mă iubește, mă caută mereu în somnul

Vorbele tale, ca niște felii de pâine s-au uscat acum pe masă și încerc grăbit, să le pun într-o supă reîncălzită la foc mic, dar mic, mic, din sufletul cu alizee ce parcă vor să-l stingă de

-Alo, e cineva acasă ? Pășeam în sufletul pe care Nu-l mai văzusem de –atâta timp, Ca într-o casă părăsită Sau, bănuiam doar, ai cărei proprietari erau plecați într-un concediu în jurul

mergeam trist pe strada mai tristă ca mine ploua rece și interminabil peste mine peste orașul acesta ce cultivă tristețea ca și când toată recolta va fi exportată în alte locuri din lume dar,

Sunt zile în care sunt lângă tine Dar știu că nu mă simți Așa cum nu poți simți aerul Decât atunci când e cald Și doar lui te arăți goală Și-atunci când e foarte rece Iar tu te îmbraci mai ceva

mi-aș fi dorit, ca Dumnezeu, să-mi dea o mie de vieți și poate un miliard chiar mi-ar fi ajuns să-ți pot salva viața în fiecare secundă.... eu știu că le numeri iar cele în care nu mă

Deodata Nu mai puteam să scriu Uitasem și primele litere Cu care m-alintai Iar penița încercam Să o înmoi în călimara sufletului În cerneala cu care mi-am pătat toate amintirile... am

Când vei afla c-atunci când sunt cu tine visez în culori ? în noaptea asta am visat în albastru la Cer nu puteam s-ajung dar pe tine te puteam îmbrățișa de la un orizont la

Tu nu știi Cum e să te simți iubit Așa cum mă iubești tu Infinit și iar infinit Suprapus și vârtej fierbinte În inimă.... De ieri, Inima ta m-a numit (și nu interimar, Pe viață,