IPIoana Petcu
Verificat@ioana-petcu
iasi
„Orice oglindă trebuie să se spargă atunci cînd actorul își privește chipul în ea: această oglindire sfărîmată e portretul lui din adînc (Mihai Măniuțiu)”
Anul nașterii: 1982 (octombrie) Educație și formare: 2006 - masterandă la Facultatea de Arte 'George Enescu', Iași, secția regie-teatrologie 2002-2006 – absolventă a Facultății de Litere, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași Experiență profesională: Critică literară și de teatru: 2007 - volumul de critica si teorie literara "Semne ale teatralitătii în…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Colecțiile lui Ioana Petcu
Cronologie
daca-mi place poezia asta e pentru ca are o miscare interioara care chiar \"te prinde\", imaginile se rastoarna, ideea se rostogoleste dintr-o forma in alta, de-a lungul versurilor. o viziune clara asupra contemporanului, asupra imaginii lumii sublunare.
daca ar fi sa nu-mi paca ceva, e ca un cuvint cheie al poeziei se regaseste in text si cred ca-i prea declarat (ma refer la \"postmodernism\"), chiar daca el capata o alta conotatie decit cea obisnuita. de \"cetit\"!
daca ar fi sa nu-mi paca ceva, e ca un cuvint cheie al poeziei se regaseste in text si cred ca-i prea declarat (ma refer la \"postmodernism\"), chiar daca el capata o alta conotatie decit cea obisnuita. de \"cetit\"!
Pe textul:
„anticariat postmodernist" de Bogdan Gagu
0 suflu
Contextun poem scurt, cu o idee percutanta despre un ego opus trairii si infinitului se constringe, in viziunea mea, intr-o arta poetica - poetul intre limbaj si numere, intre unu si nesfirsit. frumos in simplitatea sa. bravo
Pe textul:
„poemul X" de paul blaj
0 suflu
Contextnichita stanescu - ma refer la ultimul vers, care concluzioneaza intregul sonet - \"in beznele cuvintului nescris\". cred ca intr-o forma clasica, aceea de sonet, poeticul cautat de tine, adrian, este acel \"necuvint\" care la tine porneste din zbatere si ar coordona ansamblul ideatic. frumos
Pe textul:
„La masa mea de scris un vers se zbate" de Adrian Munteanu
0 suflu
Contextma intreb cum va fi aratind acea cara mia universala de pe celalalt mal al existentei. trebuie ca e inefabilul. imi place poezia asta deoarece prin cumintenia ei trimite cu gindul la un tablou placut, nostalgic, despre un univers inserat, poate fara sansa caci inserarea e albastra, sau poate ca totusi fortuit, caci ghinda s-ar visa gondola. bravo
Pe textul:
„impresie de stejar sau gândul ghindei de a fi gondolă" de Bogdan Nicolae Groza
0 suflu
Contexto poezie cu vers alb si rima libera care dezice un mesaj despre forma la nivel de idee nu si in constructia propriu-zisa. e frumoasa trecerea de pe un sistem pe altul, citez in acest sens doar metafora finala \"strigatele mele patrate\", dar mi-ar fi placut sa vad si o poezie care prin \"arhitectura\" ei sa contrazica formele cliseistice (remarca finala ramine raportata la gustul personal). bravo
Pe textul:
„Formă" de silviu vasile
0 suflu
Contextpoate ca n-as fi decupat atit de clasic versurile poeziei, insa mesajul imi pare indeajuns de bine relevat. vad eu aici o lume in desfacere, un eu care-si cauta sinele sau supra-eul, o dezmostenire de trecut si un infinitezimal al gestului. astia vom fi fiind noi. condei bun!
Pe textul:
„Poveste cu Sisif" de Vasile Mihai
0 suflu
Contextindeajuns de intrigant pentru mine, psihanalizabil pe alocuri, fragmentar, in care regasesc elemente indeajuns de postmoderne ca sa-mi placa. ce strica (ce ma determina la un \"dar\" redundant): mici clisee - \"eu stiu ca tu stii ca eu stiu etc\", violenta pudibonda a limbajului - previzibilitatea finala. am facut pe avocatul diavolului. textu-i ok, condei bun in continuare!
Pe textul:
„Tulbure" de Laurentiu Nicolae
0 suflu
Contexteste ironie, mihaela, ai descifrat codul corect, mai sunt si alte elemente zic eu. cinematograficul e diegeza, de fapt. felul de a privi si de a rasturna tipare cliseistice sau prea cunoscute m-a interesat aici, cred ca este de altfel si o frumoasa poveste de dragoste. poate / sau nu / opera aperta
Pe textul:
„Ceci n’est pas un époux" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextvictor, incercari de poezie vizuala s-au mai vazut, incepind cu modernitatea pe care o aduce simbolismul, pina prin \'50 cind se diversifica mult formele de exprimare artistica. versurile sunt ok, in sensul ca eu le apreciez ca un raspuns la posibilitatea de a simti poezia: sensibile, \"contorsionate\", exprima si un cuvant puternic. problema ar fi tocmai alaturarea imaginii. (tu esti autorul graficii?) imi pare ca poezia nu face decit sa explice, sa justifice imaginea si ar fi pericol sa nu se transforme ansamblul in kitsch. eu as fi cautat ceva mult mai criptic, mai putin explicit. dar totul depinde de tine. muza blinda!
Pe textul:
„Unde se desfac aripi de înger și nu mai doare" de Marinescu Victor
0 suflu
Contextdeocamdata nu-ti spun decit: \"ma enervez, deci exist\" ( citatul meu preferat de la alex. leo serban, \"dilema veche\")
Pe textul:
„de ce mă enervez? (I)" de Cosmin Dragomir
Recomandat0 suflu
Contextmultumesc de comentariiu, alina. titlul nu-i o greseala, e un mic joc de limbaj. imi place sa vad cum, poate matematic, cuvintele sunt o suma de litere, se seme, de foneme, asa e si titlul asta, si poate intreaga poezie, care are ceva abstract in ea. stiu despre cenaclul vostru. cu mare placere va voi contacta.
Pe textul:
„De ce nu mai pot i" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextfrumoase ginduri ela, cum m-am obisnuit deja, foarte sensibile si poetice. lirismul tau vorbeste aici, sub forma fragmentata, asa cum vin \"gindurile\", despre un univers heracliteic, organicizat, fiziologic, feminizat. si stiu ca elementul apa simbolizeaza femeia, astfel incit totul isi are rezonanta in tot (ar fi trebuit sa folosesc majuscule). bravo. muza blinda!
Pe textul:
„Insule fără nume" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contexto poezie mai mult prin mesaj, decit prin stil, as spune, dar asta e in sens pozitiv tocmai pentru vederea unei alte perspective textuale. este frumos aici readucerea in paralel a imaginii universului mic si a celui \"mare\". in fond e ideea de destin, re-acceptat intr-o noua pozitie, putina parodie si sensibilitate. cred ca ti-a reusit, andrei. muza blinda!
Pe textul:
„Labirintul buruienilor" de Ghejan Andrei
0 suflu
Contextuneori cuvintele sunt de prisos, asa cum spune si dorin. sunt de parerea lui rimbaud - \"nu mai am ce spune. cred ca m-as repeta daca as incerca sa scriu mai departe\". in plus, \"poezia\" nu are verb, a fost un mic experiment. n-am spus ca sunt un expert in poezie, dan, si cred ca inca intrebindu-ma \"ce este poezie?\" are tot farmecul.
Pe textul:
„5\"" de Ioana Petcu
0 suflu
ContextMultumesc pentru comentariu, orice critica este binevenita. Text incarcat - recunosc ca scriu in stil avangardist, totusi scrierilor mele le lipseste acel \"laborator\" artistic care le-ar face sa treaca de statutul \"efemeride\"; sunt mai mult expresii ale trairilor, idei spontane, detalii existentiale.
Pe textul:
„Eu nu sunt mahomed, iar tu nu ești muntele" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextun inceput promitator pentru o persoana care cred ca nu si-a descoperit de multa vreme fiorul liric. imaginea de final e chiar frumoasa... o piatra lichida, animata, are ceva din pietrele lui Rimbaud care infloresc - imaginea o reusita. dar vreau mai mult nerv in poezie. muza blinda
Pe textul:
„Definiție II" de Aghenitei Robert Gabriel
0 suflu
Contextproza-poetica, este ceea ce citesc eu in rindurile \"intrerupte\" ale mariei. sugestia mi se pare aici a fi potentarea unui monolog multi-directionat a unui personaj indragostit, pansiv, liber si frumos prin \"zbaterea\" gindului sau. \"locii\" sunt clasici:iubire, nostalgie, modernitate, dragoste-divina(?!). ceea ce este totusi un mister pentru mine - \"timpei\" e scris cu majuscula sau cu litera mica? si de ce FlorenTina? ultima fraza este deosebita prin forta si finetea sa. muza blinda!
Pe textul:
„ Dialog cu mine însămi" de Maria Prochipiuc
0 suflu
Context29 de afisari si nici un comentariu... poezia asta este o nostalgie pierduta si e frumoasa prin sensibilitatea pe care-o rezerva detaliile: dormitorul ca un insectar de himere, ploaia care-si destinde buzele - universul tau de obiecte chiar traieste, desi tu spui ca e dezvrajit. ginduri despre eu(-uri) solitar(e), despre un microcosm respirind, paradox si amintire. ai talent penrtu minimalism, spun eu. muza blinda!
Pe textul:
„Lume de unică folosință" de Negru Vladimir
0 suflu
Contextceea ce \"vad\" cu ochiul critic la versurile astea este o traire intensa, frumoasa si libera, in sensul de necenzurata. pe cit de puternica pe atit de intensa. paradoxul este vizibil: nu poti avea libertatea de care esti constient, pentru ca este nevoie de \"inchisoare\", caci totul este o ascunzatoare: \"As vrea sa fug, sa ma ascund de tine....\" in asteptarea unui text mai \"ascuns\", muza blinda!
p.s.: diana, am vazut filmul \"beeing j. malkovich\". m-a sedus. ciudat. probabil mi se potriveste.
p.s.: diana, am vazut filmul \"beeing j. malkovich\". m-a sedus. ciudat. probabil mi se potriveste.
Pe textul:
„Libertate" de Diana Aliman
0 suflu
Contexttextul tau ma atrage in primul rind prin \"sintactica\", prin stilul frazei fragmentate, cu \"alb\", cu fringeri si re-semantizari. aspectul acesta ii da poeticitatii de care sufera, in sensul pozitiv, proza ta un ritm alert. o muzica linistita te invaluie. daca ar fi totusi sa remarc un punct slab, ar fi ca exista aici prea multe repetitii. ocurenta cuvintelor: \"ploaie\", \"violonist\" este fortata. incearca sa mai inlocuiesti pe unde se poate termenii astia. in asteptarea altor texte, muza blinda!
Pe textul:
„Paranoia în cioburi" de andreea l.
0 suflu
Context