Poezie
impresie de stejar sau gândul ghindei de a fi gondolă
1 min lectură·
Mediu
crește în mine un arbore cu frunza fără veste de atâta verde
devin un fel de columnă de lemn tremurândă
duminica ramurilor mele se aseamănă oarecum cu sâmbăta îndrăgostițiilor
ce se întâlnesc în taină se sărută și apoi se plimbă îmbrățișați
printr-o nouă alee a sufletului
iar trăiesc aceeași impresie de stejar venețian
cu fiecare undă spartă-ntre două înserări albăstrii
și-mi încolțește în inimă gândul ghindei de a fi gondolă
pe o apă a visărilor cu ochii semideschiși
îi port în suflet pe toți visătorii ce-și continuă idilele neîncepute
pe vasul unui gondolier de serviciu ce-i transportă gratis peste mări interioare
în acorduri de serenadă pentru o mia cara universală
aflată pe celălalt mal al existenței lor
și la care nu se poate ajunge decât printr-o autentică
impresie de trunchi de stejar
învățat să cânte la frunze fără veste de atâta verde vertical
054.297
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bogdan Nicolae Groza
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Bogdan Nicolae Groza. “impresie de stejar sau gândul ghindei de a fi gondolă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-nicolae-groza/poezie/154530/impresie-de-stejar-sau-gandul-ghindei-de-a-fi-gondolaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IPIPIoana Petcu✓ma intreb cum va fi aratind acea cara mia universala de pe celalalt mal al existentei. trebuie ca e inefabilul. imi place poezia asta deoarece prin cumintenia ei trimite cu gindul la un tablou placut, nostalgic, despre un univers inserat, poate fara sansa caci inserarea e albastra, sau poate ca totusi fortuit, caci ghinda s-ar visa gondola. bravo
0
BGMaria, ma bucura comentariu tau, ai surprins versul esential, cu ghinda care se viseaza gondola, si te mai astept pe la mine. Multumesc.
0
DSDistincție acordată
uhhhh, ce e aici!
aici fierbe vinul rosu in pocal, e patima starnita din dorinta, esti tu in prelungirea ei, e definitie a iubirii, e manifest al iubirii asumate, e nostalgica clipa ce trage dupa sine furtunoasele privelisti, e cintec leganat, e visul inaltarii, e soapta incantata, culoare asternuta pictural, e cantec de gondola, offf, bogdan, cu titlul m-ai momit! :)
gondolele au darul de a te tine mereu in conul de umbra al podului..
frumos de tot poemul acesta de iubire...
felicitari!
Linea
aici fierbe vinul rosu in pocal, e patima starnita din dorinta, esti tu in prelungirea ei, e definitie a iubirii, e manifest al iubirii asumate, e nostalgica clipa ce trage dupa sine furtunoasele privelisti, e cintec leganat, e visul inaltarii, e soapta incantata, culoare asternuta pictural, e cantec de gondola, offf, bogdan, cu titlul m-ai momit! :)
gondolele au darul de a te tine mereu in conul de umbra al podului..
frumos de tot poemul acesta de iubire...
felicitari!
Linea
0
EL...așa aș numi această poezie, fiindcă e ca un tablou de \"între-anotimuri\", sau \"între-stări\", entre-deux ce te lasă plutind pe apele sufletului, ca o ghindă ce se imaginează gondolă, ca un trunchi de stejar ce se visează cântec, poate ca un îndrăgostit ce nu mai visează, ci caută o realitate a împlinirii, în vertical.
Remarc versuri precum:
\"crește în mine un arbore cu frunza fără veste de atâta verde
devin un fel de columnă de lemn tremurândă
duminica ramurilor mele se aseamănă oarecum cu sâmbăta îndrăgostițiilor\"
și \"iar trăiesc aceeași impresie de stejar venețian
cu fiecare undă spartă-ntre două înserări albăstrii
și-mi încolțește în inimă gândul ghindei de a fi gondolă\" (deși se aude îngreunat \"gândul ghindei\")
și
\"impresie de trunchi de stejar
învățat să cânte la frunze fără veste de atâta verde vertical\"
Nu mă împac cu următoarele alăturări, fie că ating stângăcia, fie sunt prea comune, fie contrastează cu imaginile din poem deja bine finisate:
\"o nouă alee a sufletului\"
\"ce-și continuă idilele neîncepute\"
\"gondolier de serviciu ce-i transportă gratis\"
\"mări interioare\"
\"o mia cara universală\"
Îmbinare de curente, de la romantic, la clasic, la modernism, poemul pare un mozaic de Murano, în care spiritul se oglindește de la reverie la vis nocturn, până la o realitate a lumii în care iubirea se cere a fi \"columnă de lemn tremurândă\".
Un stil pe care nu l-a mai abordat până acum Bogdan Groza, dar care poate fi continuat și prelucrat, fiindcă poetul se desăvârșește prin a simți înlăuntru cântul cuvintelor.
Felicitări.
Ela
Remarc versuri precum:
\"crește în mine un arbore cu frunza fără veste de atâta verde
devin un fel de columnă de lemn tremurândă
duminica ramurilor mele se aseamănă oarecum cu sâmbăta îndrăgostițiilor\"
și \"iar trăiesc aceeași impresie de stejar venețian
cu fiecare undă spartă-ntre două înserări albăstrii
și-mi încolțește în inimă gândul ghindei de a fi gondolă\" (deși se aude îngreunat \"gândul ghindei\")
și
\"impresie de trunchi de stejar
învățat să cânte la frunze fără veste de atâta verde vertical\"
Nu mă împac cu următoarele alăturări, fie că ating stângăcia, fie sunt prea comune, fie contrastează cu imaginile din poem deja bine finisate:
\"o nouă alee a sufletului\"
\"ce-și continuă idilele neîncepute\"
\"gondolier de serviciu ce-i transportă gratis\"
\"mări interioare\"
\"o mia cara universală\"
Îmbinare de curente, de la romantic, la clasic, la modernism, poemul pare un mozaic de Murano, în care spiritul se oglindește de la reverie la vis nocturn, până la o realitate a lumii în care iubirea se cere a fi \"columnă de lemn tremurândă\".
Un stil pe care nu l-a mai abordat până acum Bogdan Groza, dar care poate fi continuat și prelucrat, fiindcă poetul se desăvârșește prin a simți înlăuntru cântul cuvintelor.
Felicitări.
Ela
0
BGDana, Ela,
va multumesc pentru vizita si pentru acuratetea cu care ati sesizat si comentat \"ascunzisul\" din spatele aceastei poeme.
Ela, tocmai \"ingreunarea\", cum spui tu, a expresiei gandul ghindei am intentionat-o. Daca luam cuvantul \"gând\" și-i schimbăm vocala, iese \" ghind\"(a) și apoi \"gond\"(olă).
Va multumesc pentru cum ați simtit aceasta poema.
va multumesc pentru vizita si pentru acuratetea cu care ati sesizat si comentat \"ascunzisul\" din spatele aceastei poeme.
Ela, tocmai \"ingreunarea\", cum spui tu, a expresiei gandul ghindei am intentionat-o. Daca luam cuvantul \"gând\" și-i schimbăm vocala, iese \" ghind\"(a) și apoi \"gond\"(olă).
Va multumesc pentru cum ați simtit aceasta poema.
0