INioana negoescu
Verificat@ioana-negoescu
Oradea
„in fiecare zi e toamna”
născută cândva dintr-o împăcare, absolvită de toate păcatele. șomera lumii acesteia. nevaccinată la timp, cu toate bolile sufletului în sânge. nu destul de nebună, fără casă, fără acasă. fără nici o grijă. găsită născând pe un câmp de gheață într-un noiembrie. regăsită născând. înger păzitor: Maya. îi plac iluziile și…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
nu știm ce, nu știm cât, nu știm cum, dar stă scris undeva și nu putem să schimbăm mare lucru. cu gyuri e altceva. există un fel de nemurire în cei senini, în cei care nu știu nimic despre moarte. mulțumesc de citire,
i.
i.
Pe textul:
„radio nostalgic" de ioana negoescu
0 suflu
Contextam citit dintr-o suflare. aceeași construcție inteligentă, aceeași mână sigură, exprimare cursivă. nu mă poticnesc deloc. de fapt textul curge prin mine și lasă o albie. sau albia era dianinte. tot ce se poate.
în fine, empatizez. aș vrea să am mai mult timp să analizez. revin. cred totuși că este poemul meu de azi. pentru că evident este o capcană. știu mai bine ca oricine altcineva...
în fine, empatizez. aș vrea să am mai mult timp să analizez. revin. cred totuși că este poemul meu de azi. pentru că evident este o capcană. știu mai bine ca oricine altcineva...
Pe textul:
„încercarea vulpii de a se elibera" de Catalin Pavel
0 suflu
ContextAdi, poezia mea nu e normală, bine zici. nu este nici măcar poezie. e o înșiruire de gânduri. mulțumesc de citire.
Cătălin, nu cred că am vtreo rețetă, nici vreo tehnică. deși recunosc că scot mult din forma inițială a textelor pe care le vărs întâi într-un jurnal. e o chestiune de bun simț estetic. prea lung? prea scurt? eu sunt dintre cele care nu cred că mărimea contează ...:)
Cătălin, nu cred că am vtreo rețetă, nici vreo tehnică. deși recunosc că scot mult din forma inițială a textelor pe care le vărs întâi într-un jurnal. e o chestiune de bun simț estetic. prea lung? prea scurt? eu sunt dintre cele care nu cred că mărimea contează ...:)
Pe textul:
„musculița de oțet" de ioana negoescu
0 suflu
ContextAlbert, probabil că o să fac acea modificare cândva. deocamdată las așa să-și dea lumea cu părerea. mulțumesc.
Paul, mă bucur că ți-a plăcut de acolo, de la ora stingerii. te mai aștept.
nu citesc punctul G, dar nu știu ce înseamnă amocal :)
Paul, mă bucur că ți-a plăcut de acolo, de la ora stingerii. te mai aștept.
nu citesc punctul G, dar nu știu ce înseamnă amocal :)
Pe textul:
„radio nostalgic" de ioana negoescu
0 suflu
ContextDoru, de acord cu tine, las masa tăcerii acolo unde e, las tăcerea acolo unde e, las poarta sărutului, las coloana infinitului, las coloana, las infinitul...
P.P., îți mulțumesc mult pentru citire. tot cu prietenie :)
P.P., îți mulțumesc mult pentru citire. tot cu prietenie :)
Pe textul:
„ceva ce ne scapă" de ioana negoescu
0 suflu
ContextNicoleta, uneori, prea deseori, ne scapă esențialul. simplitatea. atunci complicăm totul în așa hal încât uităm. sau nu ne mai pasă. da. mulțumesc de citire.
Pe textul:
„ceva ce ne scapă" de ioana negoescu
0 suflu
ContextSebastian, cred că există o tehnică, niște reguli care îmi scapă. în general sunt multe reguli, legi, limite despre care constat prea târziu că n-am avut habar. s-ar putea să ai dreptate. e logic ceea ce spui, dar am simțit cam așa cum tocmai a spus Cătălin, ajutându-mă să-ți răspund.
Cătălin, ai dreptate există un fel de pudoare, un fel de decență, ceva ce te reține ca autor să-ți dezvălui întreaga tristețe goliciunea durerii, dar există altceva care te împinge să scrii toate astea păstrând anumite limite estetice în loc să plângi și să urli în baie. mulțumesc mult. nu de ajutor am nevoie, ci de textele voastre. e o mare bucurie să vă citesc. vorba ta, \"bucuria e OK\".
Cătălin, ai dreptate există un fel de pudoare, un fel de decență, ceva ce te reține ca autor să-ți dezvălui întreaga tristețe goliciunea durerii, dar există altceva care te împinge să scrii toate astea păstrând anumite limite estetice în loc să plângi și să urli în baie. mulțumesc mult. nu de ajutor am nevoie, ci de textele voastre. e o mare bucurie să vă citesc. vorba ta, \"bucuria e OK\".
Pe textul:
„nu suntem triști" de ioana negoescu
0 suflu
ContextMădălina, liantul e imaginația, ceva ce se strecoară între tristeți...mulțumesc.
Adriana, nu atât negația negației, deși... urmând logica e un da, suntem triști...dar nu recunoaștem. mulțumesc de citire.
Adriana, nu atât negația negației, deși... urmând logica e un da, suntem triști...dar nu recunoaștem. mulțumesc de citire.
Pe textul:
„nu suntem triști" de ioana negoescu
0 suflu
Contextabia acum am observat comentariul tău. mă bucură mult prezența ta aici. te citesc cu mare bucurie. mulțumesc.
Pe textul:
„nodul" de ioana negoescu
0 suflu
ContextSebastian, din comentariul tău am înțeles că nu-ți place ce-ți place și-ți place ceea ce nu-ți place:) dar cred că e ok. în textele \"p s i\" e vorba de un ospiciu. e normal să fii puțin în ceață...:) revenind, îți mulțumesc. inimă suflet iubită mai lipseau păsările și fluturii, dar cred că pot risca fiind vorba de o altă atmosferă. e vorba de o aripă roz, nu? și totuși e cumplită aripa asta...
Medeea, ai surprins perfect semnificația textului...și nu mă mir deloc :) mulțumesc mult.
Dorun, salvare nu știu dacă mai este. nici nu știu prea bine ce înseamnă a te salva. de la un timp oamenii îmi spun că m-am salvat, dar eu simt că e dimpotrivă... în fine, e mult roz. prea mult roz în lume. și noi trebuie să-l înghițim pe tot. mulțumesc.
p.s. crezi că suntem înrudiți cumva? mi-ar plăcea să fim. mi-au cam murit și nu prea mai am rude.
Medeea, ai surprins perfect semnificația textului...și nu mă mir deloc :) mulțumesc mult.
Dorun, salvare nu știu dacă mai este. nici nu știu prea bine ce înseamnă a te salva. de la un timp oamenii îmi spun că m-am salvat, dar eu simt că e dimpotrivă... în fine, e mult roz. prea mult roz în lume. și noi trebuie să-l înghițim pe tot. mulțumesc.
p.s. crezi că suntem înrudiți cumva? mi-ar plăcea să fim. mi-au cam murit și nu prea mai am rude.
Pe textul:
„aripa roz" de ioana negoescu
0 suflu
ContextAzi e soare. Azi am râs după foarte mult timp. Azi m-am simțit așa...ca o lăcustă. Cum se simte o lăcustă?! Uite așa, ca o buburuză...:)Azi am râs din tot sufletul numai și numai pentru că Azi e Ziua Ta...La mulți ani!
Pe textul:
„Întortocheata mânzului" de florian stoian -silișteanu
0 suflu
Contextdragii mei, am descris o stare. uneori e greu de suportat sau de acceptat că ăsta e mersul lucrurilor. uneori e nevoie să ne fie foarte rău. și nu se poate altfel în acele momente...vă mulțumesc de citire.
Pe textul:
„foarte rău" de ioana negoescu
0 suflu
Contextun text foarte puternic. deloc confortabil, textul solicită imagistic dar și emoțional cititorul făcând-o cu o oarecare asprime. îl implică într-o memorie șocantă nu tocmai a lui, dar foarte aproape de ea.
Pe textul:
„vitele" de emilian valeriu pal
0 suflu
Contextun poem foarte bun. îmi doream să spun asta. simt citindu-te că e așa, că e exact așa cum spui...
textul curge frumos. nu mă poticnesc. are melodicitate. îmi place. am revenit ca să-l citesc. îmi place mult:
\"iată ce am simțit pentru tine
am simțit ore în șir de stat.
am simțit sute de kilometri de străzi. \"
textul curge frumos. nu mă poticnesc. are melodicitate. îmi place. am revenit ca să-l citesc. îmi place mult:
\"iată ce am simțit pentru tine
am simțit ore în șir de stat.
am simțit sute de kilometri de străzi. \"
Pe textul:
„iată ce am simțit pentru tine" de Catalin Pavel
0 suflu
Contextpare lung, dar nu e. mă surprinde chiar un anumit ton scurt, concis, care concentrează privirea spre interior. ăsta e un zoom adevărat. întregul text e o privire focalizată pe aspectul senzorial al întâmplării.
\"o dată pe săptămînă merg la kaufland. la început amețeam oamenii mă călcau pe picioare nu știam pe unde se intră pe unde se iese. cam ca în uter.\"
care întâmplare? aceea de a fi.
este poemul meu de azi...și din multe alte zile :)
\"o dată pe săptămînă merg la kaufland. la început amețeam oamenii mă călcau pe picioare nu știam pe unde se intră pe unde se iese. cam ca în uter.\"
care întâmplare? aceea de a fi.
este poemul meu de azi...și din multe alte zile :)
Pe textul:
„notepad" de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextLeonard, nu văd viața ca pe un război, dar cred că în lumea asta îți trebuie un aliat, cineva care să-ți fie orice ar fi...ar fi bine să existe așa ceva, cred.
Pe textul:
„omul tău pe viață și pe moarte" de ioana negoescu
0 suflu
Contextîmi place, să știi. e altfel. se văd anumite influențe...dar e foarte bine. aduci toate regnurile și le dai tot alte vieți. e foarte bine, zic eu.
Pe textul:
„mireasa mea depărtarea" de emilian valeriu pal
0 suflu
Contextaici miroase a Beksinski(sunt o mare fană). morții care numără viii, praful și pulberea, lucrurile care există sau nu, între noi și ceea ce scriem, suntem. complicat și oarecum apocaliptic. nu prea seamănă cu ironia cu care m-ai obișnuit și care te prinde perfect.
e bun. a ființa sau nu...răspunsul e în firescul lucrurilor. cred că ne gândim prea mult la asta :)
e bun. a ființa sau nu...răspunsul e în firescul lucrurilor. cred că ne gândim prea mult la asta :)
Pe textul:
„lucruri" de Adrian Suciu
Recomandat0 suflu
ContextVasile, îți răspund întârziat la comentariu. îți mulțumesc de citire și te mai aștept.
Pe textul:
„la naiba, ne jucăm cu toate jucăriile" de ioana negoescu
Recomandat0 suflu
ContextPaul, nu trebuie să dai nimănui steaua ta norocoasă...:) eu îți mulțumesc mult pentru citire și mai ales mă bucur pentru că ai spus că textul meu lasă un sentiment.
Pe textul:
„eu, ca oricare femeie" de ioana negoescu
0 suflu
Context