Mediu
nu mai știu să mă joc.
scriu poeme prea lungi. nu le citesc.
e nefiresc de toamnă
mama salvează lumea
în pântecul ei sunt morții noștri albi.
eu mă nasc după aceea
după ce toată lumea a murit
când nu mai e nimic de salvat
mă nasc atunci
când nu mai e de trăit decât o zi de toamnă
chiar înainte ca tu să mori
mă nasc
în ziua în care s-ar putea să fii prea singur.
054.357
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “e nefiresc de toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/217303/e-nefiresc-de-toamnaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IP
IPioan peia✓
murim în permanență, împotmoliți în minunea noastră de viață.
0
Mie mi-a plăcut. Textul e mai greu decât pare la prima vedere.Dă sens morții.
0
jocul rămâne. până aici. până când frunzele îți repetă moartea. ca o slujbă închinată seara omului. să te naști în fiecare poezie. să mori la finalul ei. chiar dacă nu o mai citești. ce poezii-frunze purtăm. când nu mai e de trăit nicio zi de toamnă, se deschide frigul la umblet. și atunci chem focul. așa, din sacrum.
Ela
Ela
0
Ioan, da murim. nu trebuie să ne îngrijorăm...
Viorel, a căuta un sens vieții mi se pare mult mai dificil. moartea e doar parte din ea. cea mai de înțeles, de fapt. uneori îmi vine să cred că toamna e singurul anotimp...mulțumesc.
Ela, esența e jocul. fără el nimic nu are sens. te mai aștept cu drag.
Viorel, a căuta un sens vieții mi se pare mult mai dificil. moartea e doar parte din ea. cea mai de înțeles, de fapt. uneori îmi vine să cred că toamna e singurul anotimp...mulțumesc.
Ela, esența e jocul. fără el nimic nu are sens. te mai aștept cu drag.
0
ce îmi place între vigurozitatea scrierii tale și tăierea pe viu a unor teme mereu prezente la tine e echilibrul care-l reușești tehnic și estetic dar în special echilibrul ca sentiment atunci când te legeni pe sârmele de întins rufe dintre o moarte și părul fluturând în vânt.
0
