Mediu
azi nu s-a întâmplat nimic. ploaia a șters totul. și mersul la biserică și curtea spitalului și cerul.
oamenii păreau mulțumiți. își trăgeau sufletul. numai sufletul meu nu ia nicio pauză. e ca un câine liber în cerul umed.
mă gândesc să-ți las vorbă aici. în camera ta e frig. vorbele nu trec de ușă. nu ajung până la tine sau ajung atât de târziu încât apuc să visez altceva.
toată ziua mi-am spus că e toamnă. greu de crezut însă. au dispărut frunzele. pădurea e plină de scheletele gri ale copacilor. pândesc ore în șir cum unele ramuri se împletesc. ți-am mai spus că există asemenea îmbrățișări. ți-am spus că e ceva pe viață și pe moarte.
între ploi ciori multe ciori. prea multe ciori.
034.038
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 126
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “vorbe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/1755473/vorbeComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LALALeonard Ancuta✓o inchidere in sine, un status tremnendum fata de raceala din jur care pare ca vrea sa muste. si apoi ciorile, o muzica sumbra, sinistra, cuvintele care au murit si nu mai ajung nicaieri.
0
EȘun spațiu dezgolit de ploi. toate momentele esențiale cae pot fi găsite în duminică. un aer rece care atinge fibrele cuvintelor. un mesaj izolat, nu al textului, ci al vorbelor rămase între pereții odăii. au mai rămas doar niște contururi de copaci ca nște schelete, atmosfera sumbră și îmbrățișările vieții-morții. simbolul ciorilor aduc iarăși un aer grav.
0
INLeo, ciorile sunt acolo să-mi amintească un moment. ele chiar înnegresc cerul aici. cum spuneam, prea multe. mulțumesc.
Katy, chiar există îmbrățișarea pe viață și pe moarte. puțini o simt. eu, da. nu știu dacă e de dorit. mulțumesc mult.
Katy, chiar există îmbrățișarea pe viață și pe moarte. puțini o simt. eu, da. nu știu dacă e de dorit. mulțumesc mult.
0