Poveste cu Brad-Verde

ioana,
îmi place acest monolog al sevei.
e cald și de suflet

*m-am gândit la tine Brad-Verde
cum stam în zăpada cu moțuri spre cer
neștiind să mănânc
sau să-ți pun între ramuri
trei măruțe trase din mănușa cu ger*

cu sinceritate,
teodor dume,

se revine gustul poeziei. Și e de bine.
LIM.

Da ,prieteni, povestile de brad- verde cuprind aceste zile lumea!
Va multumesc pentru gandurile voastre frumoase!
Cu simpatie,

JO

: finalul este frumos, gustul formelor rotunde prinde bine mereu.
(un typo insesizabil)

Multumesc pentru semn, Stefan.

Am fost cu gandul alaturi de tine la aparitia recentei tale carti. Regret ca nu mi-am facut vizibila trecerea...

JO

***
superb!>m-am ascuns să visez
gust de mere rotunde