Poezie
Sylvia
1 min lectură·
Mediu
în acest muzeu toate sarcofagele au intrat în combustie spontană
nimeni nu știe de ce se banuiește ca focul a intrat prin efracție
doar scheletul silviei îngenunchiat în colț între cei doi pereți
în acestă sală exponatele au ars cu tot cu sângele lor cu ceara
scheletul femeii îndrăgostite neputincios lovitele galbene oase
și pieile cerbilor fantomele lor boncănind liniște silvia se usucă
silvia moare încă fără carnea ei fără copiii ei fără el încă moare
curând va veni alaiul mirele va aprinde un grătar la intrarea-n muzeu
fiecare masă va avea lumanare ei pușca ei fiecare padure un cerb
ciuta va alerga speriată ei iși vor încărca armele după toast uscare
pereții muzeului vor fi ciuruiți de gloanțe vor șuiera printre flăcări
vor fi roșii în obraji vânătorii cei mai buni bărbați au dezlegat ogarii
the ankle-bone of the woman has been slightly gnawed
063631
0

sarcofagele au intrat în combustie spontană - in nici un caz
mai ales că
focul a intrat prin efracție
parca mai bine se molipseau cadavrele si sarcofagele de acelasi foc
au intrat in, in aceasta sala, intre pereti- faci poezie sau ce faci- fa la fel ca si restul textului
curând va veni - curand VINE
textul e plin de Va-uri, concentreaza-ti textul schimband forma verbala, la vel si VOR
pune-ti te rog textul la punct, este sub orice critica
nici nu-ti dau nota