selecție naturală

problema care ne macina pe toti cei care (cu lipsa de modestie indrasnesc sa ma includ) inca mai gandim si traim abisal. Suprematia efemerului, a superficialului, a kitschului in defavoarea valorilor clasice care la tine se traduc prin: "pegas, parnas, aticism, doinire-nalta - duh sublim".
Cateva mici remarci daca imi permiti: daca "baliverbe" s-a voit a fi o butada sunt convins ca "solicisme" (solecisme) e doar o scapare. Am remarcat ca scrii "dintr-o bucata" nu folosesti semne de punctuatie si nici noua ortografie pentru î din a asta iti da o amprenta personala cu care eu m-am obisnuit. De asemenea imi place nespus modul in care imbini termeni din sfere poetice diferite. Ex: "jeg, ciacara, prost versus gongoric, paradigme, anacolut". Deci Ioane care e concluzia ? Daca poemul nu prea mai exista, suntem o specie pe cale de disparitie prin selectie naturala? Chiar astept cu nestavilit interes ecoul tau.
Valentin

-baliverne=minciuni,vorbe aiurea,prostii.pe scurt,bale de gînd.
verb nu-i numai stare,mișcare ci și voirea de trup,de-aici
baliverbe=înscrisuri de-aiurea.
-eu "sînt" pămînt."sunt" e ceva moale,vîscos,glod...
iar î din i în sînge e săgeată,miscare,viață,pe cînd î din a
e-un hematom,un anevrism -oroare.
-efemeri-ne dăm seama atît de prea tîrziu...
(veni-va clipa plină cu ultimul suspin
imperios va crește în tine întrebarea
ce ai făcut ioane cu propriul tău destin

că ai venit pe lume n-a fost întîmplător
în lanțul viețuirii să fii și tu o za
prin voia ta să fie o biată tinichea
sau una-a neruginii,metal strălucitor
ce ai făcut ioane te-ntrb cu viața ta)
-big bengul s-a produs ca o consecință a neîncăputului de preaplin,
de-aceea zic,oricine să-și răstignească vorba
ceva de are-a spune.
-poetul pîn-la urmă poate rămîne-un vers
trăind în fiecare fără să aibă nume
că el venind din lume
în lume se întoarce
de suflet înțeles.
poetul n-are cum să moară,el este sau nu e.
ființa lui e-n trup de versuri.
de te-am plictisit,cer scuze.
cu prietenie și stimă,ioan