Ioan-Mircea Popovici

ieri
pe tarmul meu cu visini
tu
si prietenul Poet
ati gasit o controversa
intr-un plic
pe o traversa


este lunga intamplarea
si opresc aici
un pic
iau din ranita o pana
si scriu versuri pentru Mic


\"Știind bine că acolo,
Suflând - gata! - ‘n lumânare,
Este Omul…
Deschis, însuși,
Dintr-un mugur de splendoare.\"


imi spunea astazi Felice
ca din versul tau se simte
bucuria intamplarii
dintr-un semn pe dunga zarii


joc secund
marea minune
si copilul care spune...


de aici
alta poveste
inainte mult mai este


sa fie!

e bine
e bine ca vezi
si e bine ca stii
o sa fie bine

\"răutatea oamenilor nu-mi lasă timp să cresc
mă simt infantilă devin infantilă
cum să fac
cum sa fac
atât de urâți sunt umbre de furtună
să mă grăbesc

visez dulceață din raze de soare
plâng cu felia de pâine în mână
universul îmi ridică privirea cu șoapta
o să fie bine\"


sa fie!

inelul
gasit intamplator

intre piatra orbului
amphiteatrul de piatra
si inel
pe scara dubla
cheile

e anotimpul metamorfozelor

ti-am tinut pumnii
sa-mi povestesti despre lansare
ori
cu bilete de autobuz
poate ajungi la mare

la amphiteatrul de piatra
calaretul de ponnei
a greblat mizeria din jur

astept sa faci cercul magic
pe ceasul solar
pe diagonala
pe un semn de carte

Burgundia 58:

\"cotul drept înfipt în lemnul mesei
ce ne urmează ca un cățel de generații
cotul stâng zmeul ochilor ce vorbesc
de jur împrejur...
doi oameni vor grebla și semăna
noaptea între stâlpii ciuruiți de ciocanitoarea
veșnică cu șapte suflete
între gard și lună\"


e anotimpul metamorfozelor
aici si acolo
din grupul apei
inelul

\"pentru că lumea despre care ne-au vorbit nu există
.....................
pentru că literatura nu ne-a mințit niciodată
și fiindcă astfel sper să ne amintim cine sîntem\"

apasa-te pe realitate
si realitatea naste din tine

si pentru ca ai tiparita la Cartea romaneasca
poti fi sigur ca ai scris o carte

Acum, dupa ce ai scris cartea,
poti cauta omul pe care l-ai mintit
si restul nu mai depinde de tine.

Si eu sper ca ne amintim cine suntem,
de cate ori gresim. Felicitari meritate.

cauta-n grupul apei

O geometrie variabila, cu locuri geometrice-poetice al sentimentelor, uneori ravasite de-o revolta liberala, alteori ordonate de-o mamna astrala. Sa dea Domnul de bine!

Carpe diem, Claudia. Vorba lui Yann: te mai astept pe scara mea. Pana atunci: \"remarc ceea ce urmaresc eu de ceva timp: cum vibreaza vocea. o muzica, la final suna obosit si parca dezamagit dar multumit de efort ca de o datorie implinita.\" de pe paleta orbului schitez acum un portativ \"picurând clipe calde
topite de gând viu colorat de Absolutul blând\"


Bucurie domnului Gheție, pe plaja mea cu suflet, unde zilnic se intampla ceva.
Nu-i meritul meu ca aici gasesc o lume plina de lumina si nelinisti.

George, ti s-a acrit vinul anul asta. Ce sa-ti fac? Asa au unii glandele suferintei, mai tari ca cele ale bucuriei. Ma mir ca ai gasit versuri interesante. Pentru mine, versurile interesante, care ies in evidenta, sunt ca buruienile intr-o gradina japoneza. Smulge-le si poate gasesti ceva-n golul ramas.


intre ordine si hazard, o line franta si-o functionala liniara si continua. o dalta in mana orbului si-o clipa calda care topeste-n formele noi. oameni goi, in locul manechinului din lemn de gutui, adjudecat de Adela, care a plecat in cautarea papagalului lui Alexis. (pretext. adevaru-i ca Alexis...)

ma bucur sa aflu acum
dupa un an de la aparitie
daca doreai
imi trimiteai si mie
probabil ca-n lumea pe care te-ai suparat \"atunci\"
intru si eu
desi eu nu am nimic comun cu \"complotul acela\"


Katerina stie despre ce vorbesc
las punctele tympului mic
si-mi aduc aminte

te-am asezat langa portativ
si te-am rugat sa-mi povestesti despre El
maestrul meu care cauta fata cu cercel de scoica
umbra ta ti-o lua inainte pe scara
in locul tau
a vorbit ea

„cu ce cămașă să te întâmpin / cu una de in, de cânepă sau de sâni?...\"

eram la inceputul scarii duble
m-ai luat de mana si m-ai scos din atelier
gheisa cu samovar
si trupul acoperit de var

\"când picta în atelier / era, în schimb, un mare pericol / cuțitul care l-a dezosat de viață ți s-a înfipt în creier\"
.....................................
\"Cert este că, până atunci, avem de a face, acum, cu o poetă care impune un spațiu al descifrării și totodată al încifrării ființei lăuntrice ca alternativă la orbire, prin iluzii și metapovestiri.\"


Acelasi, de la inceputuri, cu prietenie, Yannelis,
(pictorul orb acum vede)

ma bucur ca ai prins cantecul casei
ca-n candelabru
nu te-ai oprit la scoica pierduta

numai ca te-ai grabit
ori n-am vazut eu
unul din pompieri o cunostea pe batrana

\"noaptea
zidurile casei au crescut peste malurile fundației
păsările zboară vestea prin parcuri

lumina prafului hrănește florile
faianța din Italia nu-și găsește liniștea

păsări cu ciocul colorat îmbibat de faianță
stau pe ziduri cântând spre albia râului
pompierii bătrâni își scot șapca
și dau din cap cu smerenie

flori galbene au crescut prin sticlă
faianța italiană a crăpat ningând peste lume
muzica din streașini ademenește cârduri de păsări\"

ti se-nfipse bine-n minte vers grabit din spuma vietii
si ai revarsat in seara tot amarul diminetii
\"din cuvant ce blana-si schimba dar naravu-i tot cel vechi
cu smerita-ti vanitate te ciupeste de urechi\"

in amphiteatrul de piatra
jocul a fost pe viu
spectatorii pe roluri
actorii in scroluri
fara regie

a venit El si-a zis:

intercaleaza tu
o floare de cala
un strop de visare
un mugur de floare
un punct dintr-o dunga
o fiara din jungla
un acord
pe cord
la tribord

de-ti aduci aminte ceva
nu uita
si-mi spune-n acordul acela
cu bataia in usa
\"sol, sol, sol, mi bemol...\"


ai recunoscut?
ce-i foarte adevarat
realitatea s-a ascuns in imaginar
intreaba-l pe micutul Labis
a fost si el fascinat de orele pranzului (12:21)
si alergarea manzului (17:34)

tu intotdeauna lasi semn muzical
calare pe cal abisal

ti-as mai zice despre
dar tac sub un fulger
un tunet prelung scutura cerul
sub umbrele lungi
lumina

as zice ca-i bine-n peisajul tau sa vorbesti din acum
la trecut se pierde emotia din momentul trait
trecutul si viitorul n-au intensitatea prezentului


ale tale sunt toate aceste imagini
cu scena centrala
perfect construita
cu intrebare fundamentala
pe margini restul



\"nisip scena sărutului
atenție motor
mai mult sentiment
încă o dublă
și încă una...\"


si aici
tensiunea

\"știe cineva de ce sunt întoarsă pe dos
și toate globulele s-au răspândit
într-o galaxie fără nume lume urme?
\"

\"peștii aceia ... în cabina mea clătinată
... ocupată abuziv
de întuneric
...
un câine de vânătoare scârbit
... păsări împușcate\"

semnele voastre sunt semne de bine
la mine orice semn e de bine
chiar si acela
ca totul
se intampla
inca
sub portativ
si cantecul e
in asteptare

din cantec se naste o mare
treptele teatrului s-au umplut de lume
mereu pusa pe glume
vantul s-a suparat
si la ora peninsulara
vantul a suflat
si-a rasturnat fluturele


micutul Labis
era si el printre noi
spre seara i l-am prezentat pe Mic
undeva
din multime
un pitic a stricat jucartia

cam aici
m-am trezit si m-am gandit
sa le fac in revista rubrica: Profesorul


asa zici tu Lorrelai?

\"pina si praful se jeneaza sa se aseze pe noi
de cit ne miscam de haotic

ma scol in 4 ore
asa ca abdic

resemnarea e ca sarea - se pare ca ne da gustul cel din urma\"

stiu
poate nu-ti place numele asta
lui George-i placea

acum va las un pic
Ponna asteapta la usa
..........................
multumesc Domnule Gheție
poate nu întâmplător
vedeți codurile

calareților de inorog
le e mai ușor
să...

frumoase versuri si adanc ti-e scrisul
pe unde-s orbii care vor sa stie
lumina alba-n curcubeu pe vie
ce risipiri ai adunat in visul
sub portativ in care doar invinsul
.....................................
opresc si arajez de-un nod
in vad de ape repezi sub un pod
acelasi cod ce incolteste rod
in sufletul cu lacrima de plod

\"Cu răsturnări minuni de situații
În două clipe sunt atâtea spații
Și inima-ți aduce acuzații
Că nu o porți precum pe Sfântul Chivot\"

\"ploua cu stropi calzi ca din geană de femeie frumoasă

mâinile mele și gura și oasele mele zideau
în arpegii de mirt
așteptarea


o pasăre alba tivise cu marginea aripii luna
trupul ei fară umbră n-a fost
niciodată vânat de cuvânt

doream să vă spun despre mine dar nu-mi aminteam
de unde veneam și-ncotro risipirea

ploua cu stropi calzi ca din geană de femeie frumoasă\"

nimic nu-i întâmplător
acordul vecinătăți-i cu pământ, apă și cer
o jumătate de Infinit în și restul între


ca un ecou
dintr-un fulger de vară

\"
substanța osmozei sunt/nusunt

degeaba vibrează chitara lui jimmy page
corzile nu coboară prin pământ
sunt simple fire tăioase între alb și negru\"

randurile de acum
vin dreapta multumire
pentru comantariile tesute sub portativ

curand
vom de de pamant

la o cafea si-o pipa
il intalnisem pe Zelkanu

ce mai faci, Igitur, ma intreaba el
cu vocea-i blanda
invelita-n dimineata cu rasarit
cu intrebarea-i deschizatoare de gand

ma gandeam la Alexis
cand, in sfarsit, am vazut ce lume bogata-i sub portativ

zilele astea ne potrivim competentele
ce mi-e mie mai potrivit altceva decat \"educatia, comunicarea si invatamantul\"?
spune si tu, Igitur, zicea el
da o tura de jur imprejur si spune ca mi s-ar potrivi altceva mai bine
vorba aceea veche si inteleapta
omul potrivit la locul potrivit
ce poate sa faca un Profesor mai bine
decat sa completeze portativul acestor vectori independenti
legati doar prin aburul dragostei de Bine, Curat, Adevar si...

aici am tacut amandoi
ma gandeam la ziua de joi
cand acolo, la tine pe tarm,
salcamii si maslinul salbatec au inflorit

las cititorului bucuria descoperirii unor sensuri
prin nodurile sugerate-n asimtotice procese iterate
nimic nu se descopera gratuit fiecare pas are pretul masurii precedentului
ca-n revelatia persoanelor Treimei in care fiinta exista din simultaneitatea a trei persoane... cele 7 ciori pot fi cei sapte porumbei albastri a caror casa o vei descoperi undeva-candva... ieri dimineata ma sunase un Domn, cunoscut recent intr-o intrunire cu multa lume, care citise pe cartea mea de vizita despre spatii ordonate si fractali. dorea ca intr-o discutie telefonica sa-i explic ce sunt aceste spatii. cand i-am vorbit despre rolul conului pozitiv in stabilirea relatiei a trecut la alt subiect, apoi la altul. sigur ca vederea-n sensurile adevarului absolut se obtine-n cunoasterea Tympului din care noi alegem o clipa calda, precum o picatura dintr-un ocean...

s-a intamplat sa fie. sa fie am zis si s-a facut sa fie asa. de acum jucam pe bune mizand intuitiv doar pe da. un om singur este un om singur. se intampla uneori ca-n jurul acestui om sa se faca cercul invizibil al duhului. spune-le tu, inima, cum vine treaba asta cu omul singur nesingur... din izvorul cel fara de moarte bem prin unirea nodurilor lui aici si acolo, ca cel care crede viu va fi... arvunirea vesniciei prin unirea cu Celcarenu-l numesc fiind din cerestile si de viata datatoare... si iar zic, dintr-o tacere intr-o facere... acum cer cele de trebuinta-n calea aceea despre care nu zic nimic... mangaietorul in duhul adevaraului care din Tatal purcede si care te conduce la tot adevarul... mangaietorul, vindecatorul, imbucuratorul si datatorul de viata, luminatorul cailor de scapare, incalzitorul inimilor noastre-n iubire si-n dragoste de Infinitul cel mare plecand de la Infinitul cel mic... si astfel mai zic si mai tac, dar nu stau, ci fac...

din exterior, orice poti spune despre interior.
din interiorul matematicii, poetico-matematic vorbind, as face urmatoarea \"substitutie\"

\"dornici să cunoască
soluția unei probleme nerezolvabile\"

dornici să găsească
soluția unei probleme nerezolvate

cunoască înlocuindu-l cu găsească
si nerezolvabile cu nerezolvate

sigur, Poetul e liber sa faca ce vrea. eu doar am spus, n-am dat cu parul.

imi place ca sunt multe puncte de vedere, cat despre \"tentatia imposibilului\", tine de \"tentatia labirintului\" si inca ceva...