Mi se …

ti se-nfipse bine-n minte vers grabit din spuma vietii
si ai revarsat in seara tot amarul diminetii
\"din cuvant ce blana-si schimba dar naravu-i tot cel vechi
cu smerita-ti vanitate te ciupeste de urechi\"

Cred că genul acesta de scriere - relaxant, ironic, aparent iresponsabil, de inimă albastră, sfidător la prima vedere - e la fel de benefic și chiar vital pentru organismul poetic precum băile de nămol pentru organismul uman. Apele mărilor și oceanilor și apele tuturor piscinilor uneori sunt o nimica toată pe lângă pe lângă o purificatoare baie de nămol. Uite că m-am întremat și eu puțin cu acest poem plăcut inimii melre în care
\"Mi se scutură de viață
Mi se plimbă de pămînt
Iau înaltul ca verdeață
Și îl rumeg și îl cînt\"

Vă mulțumesc pentru semnele lăsate aici. Părerile dumneavoastră, sincere, îmi fac o deosebită plăcere, asemeni trecerii. Da, e un exercițiu asupra căruia revin uneori.
LIM.

Mi-a plăcut mult acest mod À la Nichita de a intui liric fertilitatea cuvântului. Exemplul lui de inovare a limbii are, iată, efecte și acum.
Un poem tonic, asumat, ironic atât cât trebuie.
Un experiment reușit care, cred eu, ar merita o recidivă...:)
Cu prietenie,

Raul

Fiecare strofă poate fi o ghicitoare, mai precum decît cuvînt:) Fain.

Raul, poate voi recidiva. Uite, chiar nu mă gîndeam la Nichita, nu știu dacă e mare asemănarea.

Iarina, da, ar putea fi privite și ca ghicitori. Doar că soluția ar fi aceeași.

Vă mulțumesc de trecere și comentarii.
LIM.

Nu vorbesc de vreo asemanara voita sau asa ceva, ci doar de o particula specifica poeziei lui Nichita care se regaseste si aici. Asta e foarte fain. Ma gandeam la \"Frunza verde de albastru\", de exemplu

se poate face o asociere, poate chiar sîntem influențați de Nichita într-atît de mult încît nu o mai simțim. Mulțumesc de precizare.