Jurnal
Noduri marinărești
(Al(e)ge)
2 min lectură·
Mediu
Din arșița miezului, în mijlocul crezului. Între povești cu glorii, înfrângeri și trăiri, Azi a adus sămânța poveștii cu simțiri. Am început să cred că scriu pentru tine. Sau mai degrabă, că scriu pentru povestea ta. N-aș vrea să zic că știu de la început ce se întâmplă și nici că am înțeles ce s-a întâmplat până acum. De acum însă știu de ce-mi spui: ai grijă de tine. Tu ai simțit că-n mine s-a cuibărit un dor și-n darul tău uitat-ai un țărm înalt și-un nor. Când ai lăsat sămânța să curgă printre ramuri, a răsărit o mare cântând epitalamuri.
În cântul ei, povestea, ieri și-a găsit o scară pe care o păzește un câine înspre seară. Pe țărmul meu de gânduri e arșiță și-i frig. Pe dig strigă tacerea, un nume: Pipirig. Mi-ai pus în mână pana și-ai dat porunca: scrie! Ai ridicat din umeri, apoi ai zis: să fie. Era ca o urare-n norocul de pescar. Am mers să văd iar punctul uitat în colț de zar. Aici, chiar în punctul acesta, pietrele s-au amestecat printre zburătoare. Acoperite de alge, și-au făcut aripi și-au părăsit plaja... unele au luat-o direct, prin apă, altele s-au cătărat pe tărm. Primele s-au oprit în sărutul valului. Celelalte s-au pierdut între. Un albatros te făcu să roșești. Semnele inocenței le-ai ținut în noduri marinărești. Apoi le-ai folosit ca semne de carte. Mai știi cum făceam să ținem minte unde am ajuns cu cititul?...
Rătăcim în labirintul desenat cu un băț de alun smuls din gardul împletit cu nuielele copilăriei. Acum, în miezul verii, a rătăcit un gând. Plutirii peste ape i-ai căutat pământ. Vezi cum se strânge nodul pe viață și pe vis. Tu știi că-n căutare e-o punte de abis. O piatră cu alge verzi și albastre se întâlni cu o meduză albă și-un pește. Din zicerile lui Theodosie, tu ai ajuns la a patra. Lângă zid stătea povestea într-un puf de păpădie. De pe dunga de albastru iau un punct să am, să fie... (17 iulie 2007)
086.432
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan-Mircea Popovici
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 338
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan-Mircea Popovici. “Noduri marinărești.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/jurnal/1736664/noduri-marinarestiComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DBți-am mai spus, mă repet, dar merită:), scriitura ta e una ce impresionează prin irizările ei ciudate, la fiecare lectură apar sensuri noi,
lași deschis drumul prin text cititorului, nu îi impui nimic,
de fiecare dată revin pe pagina ta cu bucuria de a redescoperi o lume onirică, încărcată de simboluri care alimentează misterul, o lungă călătorie printr-un labirint de un verde uimitor sau, ca să fiu în ton, de un albastru marin plin de candoare
frumos aici la tine, ca întotdeauna,
lași deschis drumul prin text cititorului, nu îi impui nimic,
de fiecare dată revin pe pagina ta cu bucuria de a redescoperi o lume onirică, încărcată de simboluri care alimentează misterul, o lungă călătorie printr-un labirint de un verde uimitor sau, ca să fiu în ton, de un albastru marin plin de candoare
frumos aici la tine, ca întotdeauna,
0
IPDin zarul ei povestea se schimba in castig, pe scara cu iluzii alearga (...). Evident, sensul il da finalul. Textul de fata tine de motivul unui portativ care foloseste cele doua chei muzicale: cheia sol, pentru nuantele solare si cheia fa, pentru tonurile fosnetului de alge.
Azi am facut scufundari si-am dat de-un pavaj pe care se aflau un colier verde si-o piesa de sah...
Daca-ti zic, elian, ca astazi, acolo unde-ti povestesc acum am intalnit-o pe Magda-Lena cu doua prietene o sa-ti ajute sa-ti aduci aminte de Pipirig...
Carmen, si eu, ca si tine sunt calofil. In textul acesta e un inel cu chei de toate felurile. Unele sunt muzicale, altele tin de perspectiva si de ademenit. Sigur ca toate se leaga nu doar de inelul acela. Farmecul jocului tine de ce nu se vede pe scena. Cand spun: Ponna latra, asta chiar se intampla. Cand reproduc: ai grija de tine... asta chiar s-a intamplat. Intre ele se afla intamplarile care-s multe si din care alegerea-n sine tine de poveste. De aceea subtitlul este al(e)ge. Ponna latra. Un cantec se lasa peste seara mea...
Azi am facut scufundari si-am dat de-un pavaj pe care se aflau un colier verde si-o piesa de sah...
Daca-ti zic, elian, ca astazi, acolo unde-ti povestesc acum am intalnit-o pe Magda-Lena cu doua prietene o sa-ti ajute sa-ti aduci aminte de Pipirig...
Carmen, si eu, ca si tine sunt calofil. In textul acesta e un inel cu chei de toate felurile. Unele sunt muzicale, altele tin de perspectiva si de ademenit. Sigur ca toate se leaga nu doar de inelul acela. Farmecul jocului tine de ce nu se vede pe scena. Cand spun: Ponna latra, asta chiar se intampla. Cand reproduc: ai grija de tine... asta chiar s-a intamplat. Intre ele se afla intamplarile care-s multe si din care alegerea-n sine tine de poveste. De aceea subtitlul este al(e)ge. Ponna latra. Un cantec se lasa peste seara mea...
0
RRAm rătăcit cu plăcere prin labirintul desenat de cuvinte, am cules un gând ce plutea deasupra melanjului de viață și vis și am păstrat pietrele prețioase ale imaginilor deosebite.
Textul tău mi-a transmis un dor ce pătrunde ‘în mijlocul crezului’ și o căutare a esenței poveștii reale despre ‘glorii, înfrângeri și trăiri’, care este viața.
Textul tău mi-a transmis un dor ce pătrunde ‘în mijlocul crezului’ și o căutare a esenței poveștii reale despre ‘glorii, înfrângeri și trăiri’, care este viața.
0
GPMă întreb dacă nu e posibil ca un șir infinit de povești să ducă la miez, fiecare dintre semne făcând doar o incizie infinitezimală în coaja textului. Zarurile pe pare că cu fost aruncate și ne situăm, cumva, în inima punctului. Și, de-aici, oniricul îmi pare numai o tangentă pe cercul realului. Sunt niște păreri, cam aiuristice.
0
IPCum ar zice Djamal, semnele voastre ma onoreaza. Sigur ca-i vorba de Tarm, de Mare si de fiica lor, Plaja cu suflet. O plaja peninsulara care seamana si cu El si cu Ea... Pasadia, daca ma cauti pe Stradela Vantului, vei intelege ca exista si o piramida si un oras scufundat si ceea ce tu vezi in zicimale este doar valoarea numerica de functii in scara cu care se stabileste masura.
Razvane, daca intri bine in labirint vei vedea ca-i precum Turnul de abanos al lui Fowles. Aici, Pictorul este orbul care intentioneaza sa picteaza portretul ideal si-n dilemele lui ajunge sa sculpteze gandurile mai intai, culegand scoici ... cu Tympul orbul incepe sa vada. Fiecare adevar nascut din iluzii vine ca o incizie... totul, in intervalul ordine-hazard, se leaga in forme simple, cand tesatura are toate nodurile. Si, ca sa se lege, indoiala trebuie sa aiba masura nula... cum cunoasterea este cronofaga, povestea se petrece intre clipe unde Tympul are proprietatile spatiului de care vorbesc... T de la Tomis, care rupe si taie, si restul care face nodurile
Razvane, daca intri bine in labirint vei vedea ca-i precum Turnul de abanos al lui Fowles. Aici, Pictorul este orbul care intentioneaza sa picteaza portretul ideal si-n dilemele lui ajunge sa sculpteze gandurile mai intai, culegand scoici ... cu Tympul orbul incepe sa vada. Fiecare adevar nascut din iluzii vine ca o incizie... totul, in intervalul ordine-hazard, se leaga in forme simple, cand tesatura are toate nodurile. Si, ca sa se lege, indoiala trebuie sa aiba masura nula... cum cunoasterea este cronofaga, povestea se petrece intre clipe unde Tympul are proprietatile spatiului de care vorbesc... T de la Tomis, care rupe si taie, si restul care face nodurile
0
MGDans son chant, l\'histoire, hier, elle s\'est trouvé un escalier gardé par un chien, vers la soirée. Sur ma falaise de pensée le soleil brûle, et il fait froid. Sur la digue le silence crie un nom: Pipirig..........
0
mi-a placut:
in darul tau uitata-i un tarm inalt si-un nor,
o mare cantand epitalamuri,
un albatros te facu sa rosesti,
semnele inocentei in noduri marinaresti,
nuielele copilariei,
povestea intr-un puf de papadie.
mcm