IJIoan Jorz
Verificat@ioan-jorz
Caransebes
„Tot înainte!... Că înapoi e podul rupt !”
- născut în 02.02.1960, municipiul Caransebeș, jud. Caraș-Severin - debut literar, cu poezie, în revista "Flacăra", 1979, concomitent și în revista "Jurnal",(Caransebeș) - membru al Uniunii Epigramiștilor din România - membru fondator al Asociației Internaționale a Scriitorilor în Subdialect - redactor-șef adj. la revista de umor "Apostrof", Caransebeș - redactor-șef…
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Folosești niște clișee, tocite de atâta întrebuințare, clișee pe care le-au folosit, înaintea ta, mii de adolescenți ce-au crezut că scriu poezie. Mai sunt și greșeli de tipul \"clipa\"- în loc de clipă, \"răsfoi\"- în loc de răsfoiesc. Și ar mai fi necesare și niște lecturi, dacă disponibilitate există.
Pe textul:
„Mă-ndemni" de Ionel Ciobanu
De îmbunătățit0 suflu
ContextExprimarea nu-i nefastă,
Cum poți spune așa ceva?
Las\' să-și bage sula-n coastă...
Vrei să te reclame Eva?!?
Cum poți spune așa ceva?
Las\' să-și bage sula-n coastă...
Vrei să te reclame Eva?!?
Pe textul:
„Sula-n coastă" de milos petru
De îmbunătățit0 suflu
ContextNu știu de-or fi \"căzuți din lună\",
Dar cei ce-n pene nu-și încap
Și spun prostii de la tribună,
E sigur că-s căzuți... în cap!
Eram dator măcar cu o replică.
Dar cei ce-n pene nu-și încap
Și spun prostii de la tribună,
E sigur că-s căzuți... în cap!
Eram dator măcar cu o replică.
Pe textul:
„Parlamentarii noștri (unii, uneori)" de Rodean Stefan-Cornel
0 suflu
ContextDomnule Dan Cârstea, am cumpănit bine răspunsul acesta. Contingental, aparțin \"optzeciștilor\". Chiar așa și scriu. Doar că încerc să evit limbajul \"ready-made\", mă rog, să scriu altceva. Poemul acesta este doar o demonstrație că pot scrie și astfel, adică sub rigorile prozodice ale versului clasic. Demonstrația a fost pentru mine, în primul rând. (Picasso l-a făcut pe bătrânul Degas să semneze un tablou pe care-l pictase chiar el, pentru a demonstra că stăpânește mijloacele \"academiste\", de rigoare). Criticii mei, literari, sunt de aceiași părere cu a d-voastră, așa că nu văd de ce nu aș ține cont de ea. Mulțumesc pentru trecere și observații.
Pe textul:
„Colind păgân" de Ioan Jorz
0 suflu
ContextO apreciere de la un poet pe care l-am remarcat și eu, în scurtul răstimp al experienței mele pe site, mă flatează și onorează. Mulțumesc!
Pe textul:
„Colind păgân" de Ioan Jorz
0 suflu
ContextDomnule Ștefan-Cornel Rodean, vă mulțumesc pentru observații, (pertinente, ca de obicei), și pentru aprecieri. De la \"Atelier\" la \"steluțe\" ar fi, totuși, o prea rapidă ardere a etapelor și nu este cazul. Mă bucur că am câștigat un cititor și un coleg în ale epigramei. Cu stimă,
Pe textul:
„Colind păgân" de Ioan Jorz
0 suflu
ContextO lamentație cu nuanțe masochiste, de auto-victimizare, nestrăbătută de vreun fior liric. Nu cred că poate fi vorba de poezie în acest text pe care ni-l propuneți. Nici măcar de proză... Unde-i demnitatea femeii, chiar și atunci când iubește?
Pe textul:
„Lasa-ma doar" de larisa melencu
De îmbunătățit0 suflu
ContextAșa este, domnule Cornel. Mulțumesc pentru sugestie! Am să o folosesc. Puteam să mă uit de o sută de ori și nu-mi dădeam seama. Cu respect,
Pe textul:
„Soartă" de Ioan Jorz
0 suflu
ContextPlutim prin stepa despărțirilor de toate și de tot, de domestic și de strigătul reprimat în învelișuri moi. Ni se văd cearcănele sub fardul zâmbetului de circumstanță. Și Serghei Esenin ni se vede sub fard, ca un cearcăn… E atât de tragic tot ce nu trăim și atât de firesc tot ce trăim. Îmi încheagă poezia în suflet când citesc acest poem... Îmi încheagă plânsul în cuvintetele cu care nu pot să spun... Sunt un bambus, acolo, și el... Ce încercănare m-a cuprins citindu-ți poemul!
Pe textul:
„spațiul tandru în care ne creștem singurătatea" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
ContextEu n-aș pleca în cruciadă pentru acest poem. Cel mult până la Techirghiol, pentru a pune trei puncte de supensie după titlul poemului, puncte care, probabil ar explica de ce este articulat pluralul substantivului dinte. Prima parte a poemului mi-a plăcut și mie, următoarea, fiind foarte personală, m-a făcut să roșesc, timid, și atât. Poate sugestia mea vă va fi de folos...
Pe textul:
„În dinții" de Gabriela Marieta Secu
De îmbunătățit0 suflu
ContextBună dimineața, Cristina! Mi-a tremurat mâna pe \"mause\", de emoție, în timp ce derulam, rând cu rând, articolul tău. Nu credeam că o făptură atât de suavă și blondă, pe care nu mi-o pot închipui decât în fața unei savarine și a unui pahar cu limonadă, la cofetăria \"Liliacul\" din Făgăraș, are curajul, după optsprezece ani și ceva, să spună adevărul despre revoluție. Bănuiam eu că n-a fost ceva în regulă cu evenimentele din Decembrie 89, dar acum m-am dumirit pe deplin. Dezvăluirile din articolul tău mi-au deschis o nouă perspectivă asupra celor petrecute atunci. Din momentul de față nici nu-i mai spun \"revoluție\", ci altfel. Nu m-am gândit, încă, cum să-i zic, dar găsesc eu ceva și te anunț și pe tine.
Pe textul:
„Misterele din decembrie ‘89" de cristina cornilă
0 suflu
ContextEpigramele au poante foarte reușite, scânteietoare,dar... La prima apare un \"că\" în plus, versul trei are, astfel, zece silabe. Poate fi eliminat punând în locul virgulei de la sfârșitul celui de-al doilea vers, două puncte. Înștiințare se desparte în silabe astfel: în-ști-in-ța-re. Rezultă că versul doi al celei de-a doua epigrame are douăsprezece silabe, adică una în plus. Strică și ritmul. Probabil este necesar un sinonim care să satisfacă și ideea epigramei și exigențele prozodice. Cu admirație!
Pe textul:
„Bucureștiul sub \"asediul\" NATO" de Viorel Vrânceanu
0 suflu
ContextProblema este crucială,
Mă-treb și eu, adeseori,
Ciuperca asta socială
Nu s-o-nmulți, cumva, prin spori?
Mă-treb și eu, adeseori,
Ciuperca asta socială
Nu s-o-nmulți, cumva, prin spori?
Pe textul:
„Modernitate" de Ioan Jorz
0 suflu
ContextIoane, pun și eu una mai veche, dar în ton cu epigrama ta.
Mărțișoare
Sunt foarte multe domnișoare,
Rămâi, de-a dreptul, fără glas,
Când vezi că poartă mărțișoare
Nu pe taior... ci-nfipte-n nas!
Lui Sorin nu pot să-i spun decât că mi-a dat o replică care m-a lăsat fără replică. Epigrama lui este una de antologie, oricând și oriunde.
Mărțișoare
Sunt foarte multe domnișoare,
Rămâi, de-a dreptul, fără glas,
Când vezi că poartă mărțișoare
Nu pe taior... ci-nfipte-n nas!
Lui Sorin nu pot să-i spun decât că mi-a dat o replică care m-a lăsat fără replică. Epigrama lui este una de antologie, oricând și oriunde.
Pe textul:
„Modernitate" de Ioan Jorz
0 suflu
ContextCezara a răzuit/îndepărtat toate cuvintele inutile din textul unui poem și a obținut sfera perfectă a nudității feminine. Frumos poem... și atât de curat!
Pe textul:
„ipocrizii sexuale" de cezara răducu
0 suflu
ContextAtenție la majusculele din interiorul textului și la cele cu care începeți fiecare vers. Primele n-au ce căuta acolo, celelalte le folosiți când aveți chef, într-o logică care mie îmi scapă. Rimele sunt imperfecte și facile. Descrierea unor banale activități domestice nu este, neaparat, poezie.
Pe textul:
„În pana mea!" de sanda nicucie
De îmbunătățit0 suflu
ContextStimate Paul Bogdan, observațiile sunt corecte și voi ține cont de ele, pentru o formă definitivă a poemului. Am folosit rima în acest text doar pentru efectul de accelerare a lecturii, de derulare mai rapidă a cadrelor, a imaginilor, în ideea obținerii unui ritm alert și a unei dinamici interioare a poemului. Mulțumesc pentru trecere, trecere în urma căreia am descoperit și eu un poet al eutimiei și seninătății. Mi-a plăcut „Ana”.
Pe textul:
„cuvinte în haită" de Ioan Jorz
0 suflu
ContextCea de-a doua \"terțină\", din triptic, nu este nici senryu- conține un kigo, \"Moș Crăciun\", cu trimitere la anotimpul iarnă, nici haiku- este scris în notă umoristică, dar ar putea ajunge epigramă pentru că are poantă. Poate Ion Diviza va \"achiesa\" la idee.
Pe textul:
„Senryu [2]" de Ion Diviza
0 suflu
ContextDomnule Adrian Munteanu, nu fac parte din categoria \"puriștilor formelor fixe\", dimpotrivă. Sunt de acord cu d-voastră, doar că ar trebui, totuși, măcar o rigoare a constanței scrierii unui text, adică fără majuscule și semne de punctuație sau și, și. Nu este cazul sonetului lui Costel Stancu, care este scris corect, opțiunea lui fiind, în final, cea care rămâne.
Pe textul:
„sonetul imposibilei opriri" de Costel Stancu
0 suflu
ContextStimate prieten, la mine funcționează principiul \"decât să-i spălăm mai bine facem alții\". În concluzie, mai degrabă scriu alt poem decât să-l modific pe cel în discuție. Ai dreptate. Aș putea face niște retușuri. Am văzut unde, dar nu le fac. S-ar pierde emoția,(de furie), și nu vreau. Accept.
Pe textul:
„scriu acest poem pentru câini" de Ioan Jorz
0 suflu
Context