În pana mea!

Atenție la majusculele din interiorul textului și la cele cu care începeți fiecare vers. Primele n-au ce căuta acolo, celelalte le folosiți când aveți chef, într-o logică care mie îmi scapă. Rimele sunt imperfecte și facile. Descrierea unor banale activități domestice nu este, neaparat, poezie.

Am citit de mai multe ori textul și primul comentariu de sub el și nu știu ce să mai cred despre mine, nu despre ceea ce am citit. De fiecare dată m-am amuzat binișor, aproape am râs (nu cu răutate, nu batjocoritor nu cu superioritate), deși problema \"atelierului\" pare serioasă, iar domnul Jorj are perfectă dreptate, în toate.
Îmi imaginam cum, toți cei care citesc această poezioară, analizează cu gravitate, conținutul, figurile de stil, limbajul, ortografia, ritmul, rima, măsura ș.a.m.d. iar, la final,citind comentariile noastre, simpatica doamnă Sanda Nicucie reușește să scrie cele trei versuri dedicate celor care o plictisesc (adică nouă) și care se încheie tot cu \"În pana mea!\"
Dragi editori, dragi colegi, poate unii dintre noi nu vor neaparat să scrie poezie, poate scriu doar pentru ei, poate se distrează scriind și nici nu așteaptă cine știe ce aprecieri. Să nu-i descurajăm, să nu le luăm această
bucurie!
Doamnă Sanda, mulțumesc pentru faptul că mi-ați dat ocazia să fac acest comentariu. Lectura poeziei dumneavoastră mie mi-a făcut bine; aveți umor și versurile \"curg\" frumușel. În textul respectiv eu aș inversa puțin derularea faptelor, în sensul că întâi m-aș \"scula din pat\", apoi aș \"privi pe geam\" și aș mai construi vreo 3-4 strofe, în același stil și neaparat cu același final.
Succes pe mai departe, o să vă urmăresc cu plăcere!