Colind păgân

Vă avertizez, să nu vă entuziasmeze prea mult comentariul meu, pentru că eu nu scriu poezii serioase, eu doar încropesc niște versificații facile, jucându-mă cu cuvintele și îmi mai reușește din când în când câte o epigramă...
Deci, risc, fiind și primul comentator, spunând că poemul dumneavoastră mi se pare excepțional! Nu știu cine deține steluțele de evidențiere și când se dau, dar ar merita așa ceva!
Dar, pentru că și dumneavoastră vă place \"dar\" și citiți totul cu atenție, nu vă scapă nimic (și vă respect pentru asta), de ce domnule, în strofa a treia, \"Calul din mijloc...\" și nu \"Iar calul... ș.a.m.d.), în așa fel încât iambii să curgă și pe mai departe, la fel de ritmic și de muzical?
Felicitări!

De ce nu mai laudă nimeni acest poem? Vă rog frumos și sincer pe cei avizați și cu studii în domeniul criticii literare, sau pe cei care vă pricepeți mai bine ca mine, să-mi spuneți de ce nu merită remarcat? Poate pentru faptul că domnul Jorz este mai nou printre \"agoniști\" și încă nu i-a venit rândul?
Sper ca aprecierile ce se fac în comentariile de pe acest site să nu fie după principiul \"Asinus asinum fricat\"!
Cu mult respect pentru toți poeții din \"agonie\",
Cornel

daca puteam ii dadeam eu stea :( :(
este mult prea frumos, mirific si mirobolant acest text
o triada cel putin in cazul de fata ruseasca .. triada sau ruleta, nu stiu ! triada cu incarcator full sau ruleta !

@Rodean Stefan Cornel: adevarul este ca poezia e chiar reusita, e scrisa exact in maniera lui Esenin de care ne si aminteste dl. Jorz. Problema intervine la nivel de psihologie si anume: suntem condamnati sa apreciem lucrurile prin ceea ce ne inconjoara, prin contextualizare, prin istoria personala, prin moda.
Altfel spus, bietul Eminescu daca ar trai in zilele noastre si ar scrie exact cum scria pe vremea lui si ar publica pe agonia puteti fi sigur ca ar fi regele ATELIERULUI. Sigur, intervin o multime de probleme: daca el nu ar fi scris pe atunci asa cum a scris noi am mai scrie exact cum scriem? Nu a avut si el o influenta la vremea respectiva?
Altfel spus, nu putem aprecia cu adevarat poezia in anul 2008 decat daca o recunoastem ca...poezie. Pe vremea lui Esenin cititorul se infiora cand citea de luna ascunsa in ciutura fantanii, dar acum e altceva.
E o slabiciune psihologica pe care o avem cam toti, in mai mica sau mai mare masura. Va asigur ca nu are legatura cu notorietatea cuiva pe un site, sau chestiuni de genul asta.

O rezolvare ar fi ca cine are talent si sensibilitate, asa ca dl Jorz, sa gaseasca si formula de a scrie acelasi lucru in limbajul poetic actual. Sa \"traduca\" poezia persoala in limba poetica a anilor 2000. Sa o recunoastem ca poezie.

Domnule Ștefan-Cornel Rodean, vă mulțumesc pentru observații, (pertinente, ca de obicei), și pentru aprecieri. De la \"Atelier\" la \"steluțe\" ar fi, totuși, o prea rapidă ardere a etapelor și nu este cazul. Mă bucur că am câștigat un cititor și un coleg în ale epigramei. Cu stimă,

O apreciere de la un poet pe care l-am remarcat și eu, în scurtul răstimp al experienței mele pe site, mă flatează și onorează. Mulțumesc!

Domnule Dan Cârstea, am cumpănit bine răspunsul acesta. Contingental, aparțin \"optzeciștilor\". Chiar așa și scriu. Doar că încerc să evit limbajul \"ready-made\", mă rog, să scriu altceva. Poemul acesta este doar o demonstrație că pot scrie și astfel, adică sub rigorile prozodice ale versului clasic. Demonstrația a fost pentru mine, în primul rând. (Picasso l-a făcut pe bătrânul Degas să semneze un tablou pe care-l pictase chiar el, pentru a demonstra că stăpânește mijloacele \"academiste\", de rigoare). Criticii mei, literari, sunt de aceiași părere cu a d-voastră, așa că nu văd de ce nu aș ține cont de ea. Mulțumesc pentru trecere și observații.

Nu va suparati ca intervin si eu.Eu citesc Esenin si acum cu placere, nu mi se pare ca nu mai e de actualitate.Poate gusturile mele nu sunt atat de rafinate, sa tina pasul cu poezia din ziua de azi. Dar va rog nu generalizati.Mie chiar mi-a placut poezia domnului jorz, si am spus-o si inainte, dar am ajuns in off.Parerea mea e ca nu e nevoie sa te iei dupa moda ci dupa ceea ce simti, chiar daca uneori starnesti zambete.
Cu sinceritate stela baba

fiindca influenta din Paunescu este certa...si nu vad ce ar fi de jena ca esti influentat de cel mai mare poet in viata? Am gasit aici versuri bune si altele mai putin inspirate, remarc si eu disponibilitatea autorului.

N-am nimic în comun cu Adrian Păunescu. Până în 1968 a scris trei cărți de poezie apoi a dat-o pe versificații și texte pentru folkiștii din cenaclu. S-ar putea ca pentru unii, tot ce este scris în rimă și cu ritm să fie manieră păunesciană. S-a împroprietărit bardul, cumva, cu prozodia românească și noi n-am aflat?

Nelule,
După cum observi, fac primul pas către o adresare familiară, te rog să faci și tu unul!
Domnul Robea a făcut niște comentarii în care, mi s-a părut că numele lui A. Păunescu a fost amintit cu conotații peiorative (inclusiv aprecierea că este cel mai mare poet român în viață, cred că a făcut-o uitând să pună niște ghilimele). De ce ai intrat în această capcană? De ce trebuia să te disculpi, să spui că, de fapt, tu nu prea îl apreciezi, că de 40 de ani el nu mai scrie poezie, ci doar \"versificații\" și \"texte\"?
Mie mi-a plăcut foarte mult poemul tău, PENTRU CÃ MI-A PLÃCUT! În plus față de aspectul subiectiv, emoțional, aș putea argumenta, \"la rece\", pe larg și cu arme de-ale criticilor și literaților (nu chiar așa de \"peformante\" ca ale lor, recunosc), de ce este foarte bun, dar nu cred că mai are rost.
Mi-a plăcut și comentariul domnului Dan Cârlea, este foarte coerent, logic, riguros, bine argumentat, deși nu sunt de acord cu el.
Cu prietenie, Cornel

vi s-a parut, sunt poeti care nu au nevoie sa fie \"aparati\" de mine sau de dumneata, desigur. Si nu se face sa intervin de o maniera chirurgicala in poezia cuiva a carui desprindere este de luat in seama. N-am uitat nimic, domnule, este parerea mea, o legitimeaza acea simplitate si caldura extraordinara, vibranta. Daca cineva spune ca cerul este albastru, oricine va spune asta privind spre cer... ar trebui sa puna ghilimele?

Faptul ca aceasta creatie a suscitat atatea comentarii, si pro, si contra, e o certitudine ca este un poem valoros.
Inca din titlu si pana la cel din urma vers socheaza, prin imagini, figuri de stil, dar mai ales prin continut. In timpul lectura mi-a amintit de ”Florile raului” - Baudelaire.
E un poem pentru cei avizati.

Felicitari autorului.