Ina Simona Cirlan

Excepțională găselniță, soro!
Asta mai lipsea, să intri și-n metodele cu ochii alungiți:))!
Eu, din păcate, nu pot aplica decât chi- călirea de dimineață dar am să suplinesc cu nădejdea, ce zici merge?
Ca întotdeauna, surprinzătoare, tonifiantă, nouă e picătură de amar, dar eu știu că știi antidotul... doar îl prepari ca nimeni alta:)
Cu zâmbetul la raport, să trăiți!

Cornel,

Dulce îți fu lupta și dreaptă izbânda! Cîteodată bărbații trebuie să se sacrifice, nu-i asa?
Eu sunt convinsă că umoriștii trebuie sunt un fel de ciocănitori ai societatii:)).
În privința calibrului și eu am început să trag speranță. Câteva kile în plus și trec de la categoria \"cocoș\" la \"semimijlocie\", deci cred că voi confima:).
Știindu-te un observator atent, priceput și sincer o să-mi permit să trec textul la capitolul \"finalizate\", mulțumindu-ți pentru aprecieri și timpul dăruit!

P.S. Să nu pară că facem schimb de comentarii mercantile îți voi spune că, ieri înainte să părăsesc siteul, în grabă, am citit seria \"A da... sau a lua\".
Am rămas surprinsă de corespondențele si conexiunile găsite, ai o minte care merită premiată. O să mă gândesc la titlul și conținutul premiului:)

Ioana,
Eu nu uitasem cât de delicate și plăcute îți sunt trecerile. îți mulțumesc că n-ai uitat să nu uiți:)

Dorului năzdrăvan,
Eu mă consider deja, din mai multe puncte de vedere depășită :).
Ucenicul e destoinic și are o mulțime de ași în mânecă, probabil că peste câțiva ani, va semna zâmbăreț un volum de schițe umoristice.

Mulțumindu-vă cu o plecăciune, așa... mai de criză:))

Îmi pare rău, dar cred că trebuie să recitesc comentariul ăsta mâine, după ce-mi scade febra.

Când nu-i sezon de avalanșe sau vreo boală în teste, se mai văicărește și de aia:).

Bellă donă,
Bag eu seamă, că Sfinția Sa ți-a lăsat și găletușa cu steluțe:).
Bine a făcut, era și timpul!
Se știe că umoriștii sunt cel mai greu de mulțumit, și cum, tu ești, un fel de tartoriță șefă pe ramură:)), m-am bucurat să aflu că ți-a plăcut și că merită scos la avizier.
Îți mulțumesc pentru aprecieri și zbengiul gălbior, așa cum știi, cu mult drag!

Norică,
Iaca, să știi că eu m-am luptat cu comentariul tău.
E drept că, mă bănui de o insolație, cu febră și cap care se mișcă după modelul cațeilor din Daciile de odinioară, dar n-am înțeles dacă îi demonstrai lui Nae, lui Lică sau mie treaba cu astratul, iar din nou:)).
Să știi, la un moment dat, am fost tentată să merg pe pista vântului:),să/l contracarez pe Nae, în teorie, dar asta se întâmpla acum vreo trei luni, când am început să scriu la textul ăsta. Între timp m-am plictisit rău de el și am încercat să tai zig/zagurile.
Îți mulțumesc, încercând să bat din gene:)!

Roxana,

O să mărturisesc că l-am scris destul de greu, îmi lipsesc toți Naii și Licii:), am încercat să recompun limbajul din memorie, și nu eram foarte sigură dacă n-o să transpară asta.
De aceea, îmi voi permite să mă bucur de cuvintele tale, pentru care îți mulțumesc zâmbăreț::)

Teodor,
Îți mulțumesc pentru popas și zâmbet, cât despre fantome, voi încerca să revin, cu studiu pe caz, mă pasionează subiectul:)

Sfinția ta,
Ce trebuie să fac, să-mi dai și mie ce i-ai dat preacuvioasei Atropa?
De când s-a împărtășit prima oară on-line, are așa un spor, că scrie mai repede decât pot eu să citesc!
Poți să-mi dai numa’ un sfert din cât i-ai dat ei, asta ar veni cam un text pe săptămână, că ea e mai ochioasă și i-au ieșit la inventar mai multe stoluri, deci nu mă lăcomesc.
Cu infinit mai multă evlavie decât,
scaietina@buhuhu.com

Bella dona,
Cu mata nu pot vorbi acum ca sunt verde de la fiere:)).

Bineînțeles că-s bucuroasă de musafiri, numai că pe tine te-am trecut în echipa bașbuzicilor, tu ești bașbuzicul mijlociu:)).
Eu trebuie să-ți cer iertare pentru întârziere, tu ești liber să zburzi la joacă, porție dublă, pentru că o meriți, ai avut o vară încărcată de emoții și recompense pe măsură.
O să încerc să nu rup ritmul, de câte ori mi s-o face lene, o să-mi aduc aminte că ochilor frumoși ai Vrăjitorului nu le scapă nimic:).
Îți mulțumesc, copil frumos!

Zic eu, că-s destul de bătrână să pot face mărturisirea care urmează, în văzul lumii, și destul de cunoscută ca dusă cu sorcova, ca cei care o vor citi, să creadă că glumesc, și mai zic eu, că tu ești destul de receptiv să știi că nu glumesc, așa că, declar: sunt îndrăgostită de omul, poetul Emilian Valeriu Pal, cel care se scrie, se compune, se recompune.
Aș fi făcut mărturisirea pe cale e-mailistică, dar cum n-a venit sfârșitul lumii și treaba era cam urgentă:))...

Nu intru de obicei să comentez poezii, pentru că nu știu să o fac, voiam doar să mărturisesc:), pentru final.
Ultimele trei versuri au un impact emoțional extraordinar. Mă bucur că am intrat să le aflu.

Deși poate părea simplu, eu mi-am sucit capul la spate, încercând să găsesc o omonimă originală, să aduc contribuția mea inteligentă:), vezi Doamne! și n-am reușit.
Mai bine îmi exprim admirația și plec să fac ceva util societății, nu-i așa?:)

Le aștept pe ale tale!

Eu cred că nu mai ai nevoie de confirmări, \"Cîrciuma lui Bicuță\", e deja o marcă:).
Fain finalul, o citisem în prima variantă, acum a căpătat mai multă savoare.
Inspirație, pe mai departe!

Uite, acum am observat că pierdusem un episod din aventurile nefericitului decedat, al doilea, adicătelea.
Nici n-ai idee cât mă bucur că ai continuat proiectul.
Ideea și pornirea episodului declanșator o cerea și ți-a ieșit totul ca la carte.
Ca la cartea aia pe care imi doresc să o am, cu-n autograf maaare pe prima pagină, care ar trebui să treacă și pe a doua, să-mi pun trofeul deasupra patului!
Ce zici, te prinzi?:)

:)) Florian,
Dacă vrei neaparat eu îi transmit doamnei Ina, aprecierile tale, chiar dacă, între noi fie vorba, e o nesuferită și-apoi, ea n-are nicio contribuție la textul ăsta, de ce s-o băgăm în seamă?

Și da, ai dreptate, scrisul e boală grea, mâncătoare de timp, epuizantă dar în același timp plăcută.
Te aștept să feedbeckărim împreună când și cum poți.
Îți mulțumesc zâmbărăcind!


Bellă și frumoasă Carmencita,
Te rog, eu, frumos să lași turnul că eu încerc din răsputeri să nu mai dispar nicăieri.
Cum la cine? La sfântul Norică:))). Că el e tartorul!
Mulțumescu-ți pentru cuvinte și dedesubturile din ele:).
Știi, ca si mie mi-e drag rău, de tine!

Tamara,
Întâi dă-mi voie să-i pun nota zece lui Cornel, care a răspuns mai bine decât mine la toate întrebările. Vezi, niciodată n-ai de unde să știi la ce-ți prinde o colică renală:))


Cornel,
La următoarea avalanșă îți trimit jupânul la un ceai de mătasea porumbului să-i povestești despre poziția salvatoare secreta:))
Vă mulțumesc pentru aprecieri și zâmbete,
Cu drag!

Tare-s bucuroasă să te regăsesc, și-ți mulțumesc că n-ai tras cu ochiul pe furiș:))
Și mai bucuroasă că ne-ai prins cu brăcinarii în vine, mai mult Norică, că de mine se țin niște fuste în ultima vreme:).
Salut răcoros, transmit colegilor zâmbăreți!
Te îmbrățișez cu drag, așteptându-te să mai tragi cu ochiul la poveștile noastre!

Deci, să nu... și să nu... hmm... cum se face?!?

Aveam de gând să beau o cafea cu Dorin, odată ajunsă acasă.
Acum, mă gândesc că-mi va răspunde că are agenda teribil de încărcată:). Încerc, deci să pun o cruciuliță, pentru la toamnă, se poate?
Felicitări, Dorine! E foarte important, în ce fel anume se intră în lumile astea literare, tu ai reusit sa te catapultezi:))! La mai mare!

Am mare noroc că ai răbdare cu mine, Doru!
Un alt Vrăjitor, în locul tău m-ar fi transformat demult într-o broască mică, cu ochii bulbucați:)
Pentru tot oceanul ăsta de răbdare, n-am să pot nicodată să-ți zâmbesc îndeajuns!
Îți mulțumesc, copil frumos!

Iți mulțumesc pentru zâmbet și solidaritate:)!
Sugestia e bună, numai că la răcituri nu poftesc pentru că le-aș putea face:)). Deh, Cănuță, om sucit io mi-s:)!
Bucuroasă de cunoștință, Virginia!