Ina Simona Cirlan

Are forta unui strigat venit din locul in care nu mai incape nimic, in care te saturi sa fii optimist, nu mai poti chiar daca iti doresti cu disperare...
Si da, pana la urma si Ucraina poate fi o destinatie mai clara!

Iooo! Țoc-țoc! pe obrăjori că tare m-ai făcut să zâmbăresc încă de dimineață!
Șuvița aia care miroase a ars m-a dat gata:)!Ești absolut fermecătoare în calitate de cronicar!
Citit cu plăcere, aștept cu interes alte șouri trecute prin filtrul tău!

Intrarea lui Țângulică in scena, modul in care ai stiut sa descrii acea atitudine seniorala, m-a cucerit. Un text bine scris! Cu palaria ridicata, te salut!

Soră Mătrăgună bună,
Știu exact ce s-a întâmplat astă noapte de n-am încăput amândouă pe același fir și mă simt dispiaciută până în prăselele sufletului meu că tare le era dor sticleților mei să ciripească moldovenește cu ai tăi.
Dar vezi, mă puse pupăzoiul, știi tu ala, UPUPA EPOPS, să-mi iau telefon cu secretară și aia cum simte că m-aplec să-mi înnod guma la chiloți cum intră pe fir și se bagă în seamă declarându-mă indisponibilă sau indisolubilă habar n-am, că de când mă chinui s-o învăț românește i s-au dat mecanismele peste cap și-i trage în esperanto, despre care nu știu mai nimic și nici n-am interes că deja mi-s încurcată între limbi ca balaurul între capete.
Treaba cu prăvălia e ca și făcută! După ce reunim mansardele (a mea e ambulantă fără ț și c-o roată-n plus ca să n-alunece la deal) facem prăvălie mobilă cu tonetă la etaj și-i luăm caimacul lui Norică, cum dă căldura fâl- fâl spre Constanța ... așa... stai că mă iau ideile înainte... și cum ziceam după ce-l stoarcem bine pe Norică și îl aruncăm între buruieni la mansardă, dăm o raită pân’ la Sibiu îl remorcăm și pe nea Cornel cu membre cu tot, că nu se știe de câte pîrjoale vom avea nevoie ... cică mâncare-i tare nașpa la Bălăceanca și nouă ne trebă proteină, nu glumă!
N-aduc, soro, niciun dog de aici lasă-i să umble neîmbălsămați pe stradă în patria lor, păi hot-dorogi n-avem noi acasă???
Un gondolier cu tot cu plută m-ar cam bate gândul să iau da’ numa’ cît să văz dacă-i iese refrenul la “O sole mio” și la -14 grade, că au treaba aia îi mai mică decât ouătoarea de la furnica latinească Formica Rufa deci nu-i ca a lui Iac și nici măcar ca a lui Noe, cum s-ar zice, ce să faci cu el în dormitor?
Jupânul meu să știi că nu-i mai prejos, gătește, spală, calcă tot ce prinde așa că eu zic că o să le stea bine împreună, i-auzi cum nechează bucuros aflând că mai există un Stan Pățitul și nu-i singur pe lume ca Hector Malot, așa cum credea.
Deci treburile sunt așezate doagele noastre în lipsă se îmbină cu dungile în plus, rămâne să stabilim statutul și condițiile în care pot să-ți pun la poștă Bazilica fără clopotniță. Ar da bine lângă prăvălie căci omul fără religie e ca peștele fără bicicletă ceea ce nouă nu ni se poate întâmpla, nu-i asa?

Prăvălindu-mă cu o mătanie respectuoasă la picioarele surioarei cu sticleți mai rotofei, te îmbrățisez mulțămindu-ți printre lacrimi de veșnică recunoștință!

P.S. Ține firul deschis să te apelez în compensație:)!

P.P.S. Ce ne facem cu Laurențiu? Îl prăvălim pe Ghiocel sau pe Calimero? Sau pe toți trei?

P.P.P.S. Fă-te că nu-l cunoști pe Norică la angros , cine știe ce mătrăgună ți-o trânti în cafea!Te pui cu concurența?

...dă din coadă bucuros că l-ai băgat în seamă, Țăndărică cucurigește într-una, cum ca n-ar fi nicicum stresat. Să-mi dai adresa că-ți pun piftia la pachet!
Tare îți mulțumesc că nu ai uitat să treci pe la mine!
Și eu cu drag!

Bărbată-bărbată dar când statuia pe care te sprijini îți cere un foc riști să ajungi la balamuc. Acum m-am obișnuit să le ciocănesc înainte să mă sprijin:)).
Țopăi și eu printre secțiuni pentru că aici îmi lipsește materialul didactic obișnuit prozelor mele.
Important e că ți-a plăcut și m-ai lăsat să aflu asta, Florinel!
Mi-ai lipsit și tocmai mă gândeam să te iau la alergat:)
Îți mulțumesc, părerea ta întotdeauna a contat pentru mine

Protestez! Țângulică are prea mult bun simt, sa aleaga o reicarnare atat de rusinoasa. Mai degraba il vad candidand, la o viata prin State, cu vreo 50 de covrigi asezati pe varful cozii!

Luană dragă,
Ție nu-ți mai tremură mâna??? Mie îmi tremură bărbia groaznic de câte ori deschid pagina ta. Dacă mai vii cum ameninți adică cu potopul sigur mă aleg cu un tic nervos.
Știi ce m-a distrat cel mai tare? Să descopăr că și eu văd exact ce vezi și tu dintr-o țară:). Nu, tu munții înalți, nu, tu ciripeli de păsărele... și zici că e normal?
Ia pune tu un diagnostic, că eu mă internez unde îmi dai bilet, fără comentarii:))

Tu,” rim, conte de septembrie”, împărățești cu măiestrie peste o lume interioară de o bogăție aparte în care cuvintele fac plecăciuni ciugulindu-ți, sfioase, din palme.
De departe, o pagină de jurnal fermecătoare, împletind ițele unor călătorii interioare pline de semnificații într-un exterior care își schimbă înfățișarea în funcție de acuitatea vizuală a privitorului.
Țin să felicit editorul care a recomandat textul. Tocmai când mă pregăteam să cârcotesc, am descoperit că are steluța meritată.
Adaug și una aurie pentru o mai ușoară alunecare, într-o pagină care îmbogățește!

\"Țuică uleioasă,
Piftie vânjoasă.\" si multe alte cele sa aiba Mosul in saculet!
Sarbatori fericite, Viorel!

Acum fac lista cu cei care au supscris la complot, pentru că, să știți doamnelor și domnilor, securitatea n-a murit și nu doarme, că doar nu suntem așa de capul nostru, fiecare cu turta lui, Doamne ferește!.
Trec în capul listei îmbrățișări puternice cât să vă trosnească osicioarele. E o metodă excelentă de a scăpa de reumatism, melancolită și singurătate, mai ales că pun în ele intreit bucățica de suflet pe care mi-ați dăruit-o. Deci:
Linea-
multe culori ti se impletesc in degete!
Daniel, Liviu, Bogdan, Lora , Trandafiraș , Florin,
Si vouă mulți ani, mustind de sănătate și fericire!
Ion,
și tu să trăiești alături de aceeași voioșie care întinerește!
Elia,
Nu mai cârcoti că te fac mintenaș personaj, dar pentru asta ar trebui să mă apuc de scris povești cu zâne!
Laurențiu,
Dacă îmi întinde mâna Autorul poate mă cațăr pe Vârful Omu. Ce zici?
Ando,
Ce mai vise ai și tu! Le-ai luat tu pe toate de asta am numai coșmaruri. Fie-ți gura aurită!
Daniel,
Acum merge microfonul și-ți strig și eu de pe tocuri, mulțam fain!
Gabriela,
Am început să torc ca un scorpion mixat cu o pisică!
Andrei,
La mulți ani, fratelui tău! Scrie și el? Țucul l-am pus la pachet.
Jupp,
Amar și dulce, ca un epigramist adevărat... Șervețelul îl păstrez, cu mare drag, pentru parfumul catrenuțului. De ziua ta vin cu numărătoarea să-mi dau fierea peste cap!
Dumitru,
Ai dreptate de ce n-o fi fost un Tom Cruise, combinat cu George Clooney, habar n-am! George al nostru e vinovat de asta, nu eu! Multumesc, tot asa fara versuri...
Marieta,
Ai dreptate, toți sunteți atat de frumoși și atat de speciali!!!
Amalia,
Bine că mi-ai spus, mulțam!
Virgil,
O combinație de urare care mă încântă, să dea Domnul să fie în viața asta!
Peta,
Vezi ce face Sache? Te poartă unde nici nu gândești! Mă bucur că a făcut-o!
Vă mulțumesc tuturor, a fost o zi cu totul speciala în cei 18 anisori de viata pe care i-am implinit....
Imi cer scuze pentru intarzierea cu care raspund. Am probleme mari cu blestematia asta de internet!
Cu drag!

Așa cum deja cred că ați înțeles, scrisoarea aceasta a izvorât din dorința mea sinceră de a-l felicita pe Dan pentru noile responsabilități, pentru împlinirile pe care are răbdarea să le împărtășească cuiva, care de obicei îi răspunde două luni după ce evenimentul s-a produs.. Deci, s-ar putea numi răsplată:)).
Doritorii n-au decât să-mi lase adresele de e-mail și cel mai târziu anul viitor vor primi o răsplată asemănătoare:)).

Vechilor mei prieteni:
Dor scump,
Ai grijă ce-ți dorești că sigur se împlinește:). Te-am trecut demult pe lista mea de scrisori imprudente numai că așteptam să mai crești să văd până unde te țin bombeurile:). Bag eu seamă că ai crescut și ai învățat să râzi frumos așteaptă numai să găsesc motivația și să vezi cum mi te răsplătesc, de nu te vezi:))).
Florin,
Dacă ne reunim e una, dacă ne intersectăm e alta, membrele mele vrea să știe cu exactitate care e natura operației care este și dacă nu. Eu prefer intersecția pentru că elementele se reduc la un numitor comun, adică tot ce e mai lung se taie:)). Deci, te trec pe lista de așteptare sau nu?:))
Carmen,
Mulțumesc de pupăceală, de cîte ori am măcar și o firmitură de timp fug repede să văz ce mai comiți:)). Și tare mă umplu de bucurie când văz că Mătrăguna-i veșnic verde:)).
Aline,
Lasă adresa de imail să te pot executa cu măiestrie:)). Numai să-mi dai motive. Și tu ai dispărut, te țuc și eu, bucurându-mă nespus să te revăd.

Salut cu multă căldură și prietenii prietenului meu, cei care au avut bunăvoința să-și bage nasul în corespondența noastră personală:)): Florian, Cornel,Laurențiu și Petru, cu un mesaj secret și personal pentru domnul Cornel :
„După ce îl termin pe Norică, mă îndrept cu viteză spre Sibiu! Țineți aproape!:)))”

Lui Norică e musai ca acum să-i coc o scrisorică de mulțumire, nu-i așa?:))

Țăcănită o fi duminica asta în care te citesc cu un țăcănitor plescăit de satisfacție.
Musai trebuie să sondez peisajul prozelor tale, drept pentru care îmi fac semn să știu pe unde am intrat:)!

De citit, de semnalat, de procurat așa o carte.
Felicitări, Dane, mă bucur că ai reușit să pui între coperți jurnalele tale de călătorie, multă inspirație și avânt pentru alte viitoare călătorii, motiv de povești și voie bună!
Domnule Cornel, după așa o cronică sunt și mai curioasă să citesc cartea!
Să fie lumină, deci!

Orice prilej de reintalnire e destul de bun, chiar si o poveste plicticoasa cu urechelnite :).
Ma bucur sa va regasesc si eu, mult-mult!
Cu drag!

Ah, asta da surpriză! Sub trofeu se răsfață,'imprudențele' mele! Nu pot decât să sper că treaba asta nu-mi va stimula fiorul poetic, altfel cine mai știe, aș putea incerca să-mi însușesc trofeul :)).
Mulțumesc, Eugenia, cu drag!
Mult succes participanților!

Și pentru mine Laurențiu a fost când am avut nevoie.
Cred ca nu a lipsit din începuturile niciunui umorist care publică sau a publicat pe agonia.
Nici Laurențiu, nici Ghiocel, nici Calimero.
Ma rog ca Dincolo să fie un Dumnezeu cu simțul umorului cu care Laurențiu să organizeze concursuri de epigrame, altfel chiar nimic nu are prea mult sens...

M-ai făcut să mă uit pe pagina să văd dacă ultima oară când am postat era vreo sărbătoare :).

Multumesc frumos, Dane pentru steluță dar mai ales pentru copcă! :)

Ah, ce s-o dau cotită și-nvârtită, eu sunt de-a dreptul invidioasă, Dane!
Nu știu dacă mă repet că n-am răbdare să verific, dar eu zic că tu ar trebui să fii plătit să călătorești. Ai râbdare, talent, ochi și condei ca apoi să transformi totul într-o poveste la care se cască gura și se visează cu ochii deschiși!

.. nu promite nimic dar ar putea sa exerseze la o adica! 17 zici?
Promiti sa te mai duci in vacanta? :))